Societatea Română de Endocrinologie (SRE) a organizat un webinar dedicat acromegaliei, cu prezentări ce au abordat aspecte epidemiologice, de diagnostic, tratament și monitorizare a pacienţilor diagnosticaţi cu această afecţiune.

Printre speakeri s-au numărat profesioniști din domeniul endocrinologiei. Prof. dr. Cristina Preda (Iași) a expus date epidemiologice referitoare la acromegalie în regiunea Moldovei. Clinica de Endocrinologie din cadrul Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași deservește opt judeţe ale Moldovei, iar în 2019, acromegalia a reprezentat 10,13% din totalul internărilor.

Analizând prevalenţa pe judeţe, se pare că Botoșani, Iași și Vaslui înregistrează cele mai importante cifre. Au fost analizate date colectate de pe parcursul a șase ani, iar la nivel judeţean au fost înregistrate prevalenţe cuprinse între 1,75% și 3,5%, date similare cu cele din literatură.

Dr. Cristina Căpăţână și prof. dr. Cătălina Poiană (președinte SRE) au anunţat în cadrul webinarului înfiinţarea Registrului Naţional de Acromegalie din România, ce va fi funcţional în scurt timp.

Importanţa unui astfel de registru a fost explicată de dr. Cristina
Căpăţână, pentru clinicieni fiind foarte important să existe date despre cum sunt implementate în practica clinică protocoalele și care sunt rezultatele reale.

Acromegalia și COVID-19

Recomandările pentru managementul pacienţilor diagnosticaţi cu acromegalie, în contextul pandemiei de COVID-19, au fost trecute în revistă de prof. dr. Cătălina Poiană. La pacienţii cu acromegalie, pe prim-plan trebuie puse comorbidităţile și monitorizarea atentă a acestora.

Pentru pacienţii nou diagnosticaţi cu acromegalie cu tumori ce nu prezintă afectare vizuală, care să nu necesite intervenţie chirurgicală de urgenţă, se recomandă de primă intenţie terapia medicamentoasă până când situaţia epidemiologică se mai liniștește.

De asemenea, a fost publicat și un ghid clinic pentru monitorizarea pacienţilor cu acromegalie și a celor diagnosticaţi cu prolactinoame și aflaţi sub tratament medicamentos. De exemplu, pentru cei aflaţi în tratament cu analogi de somatostatină se recomandă
auto-administrarea la domiciliu a injecţiei.

Totodată, se recomandă și amânarea radioterapiei pentru șase luni, aceasta nefiind o urgenţă. Pentru pacienţii cu patologie hipofizară, diagnosticaţi cu COVID-19, trebuie evaluat atent un eventual deficit de cortizol și substituit precoce în evoluţia bolii, iar foarte important este controlul comorbidităţilor.

Chirurgia endonazală (microscopică/endoscopică) la acești pacienţi prezintă un risc ridicat de contaminare și se recomandă amânarea acesteia în cazurile care nu reprezintă o urgenţă. Pacienţii trebuie să fie informaţi despre toate situaţiile ce reprezintă o urgenţă.

Prof. dr. Cătălina Poiană a anunţat și priorităţile SRE: funcţionalitatea Registrului Naţional de Acromegalie, actualizarea protocolului naţional pentru acromegalie (aflat în prezent în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Sănătăţii) și implementarea chestionarelor de calitate a vieţii pentru pacienţii cu acromegalie, precum și finalizarea protocolului de tratament cu hormon de creștere la pacientul adult cu deficit sever.