Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov
(AMFB) a organizat, în perioada 27–30 martie a.c., sub egida Societăţii Naţionale
de Medicina Familiei (SNMF), a noua ediţie a Conferinţei Naţionale de Medicina
Familiei, cu tema: „Echilibrul delicat între ştiinţă, artă şi comunicare“. În
program s-au regăsit prevenţia, monitorizarea bolnavilor cronici, educaţia
pacienţilor etc. S-au desfăşurat sesiuni paralele de patologie a adultului şi a
copilului, sesiuni de management al activităţii în cabinet, dar şi mese rotunde
cu aplicabilitate imediată în activitatea medicului de familie. Acestor sesiuni
li s-au alăturat expoziţia de lucrări originale ale medicilor de familie, cea
medicală, standuri de carte şi revistă medicală etc.
Unul dintre obiectivele reuniunii din acest
an a fost stimularea găsirii unor soluţii viabile pentru dezvoltarea medicinii
de familie, inclusiv a curriculei de rezidenţiat, cu scopul asigurării unei
îngrijiri de înaltă calitate pacienţilor. În acest fel, se încearcă o poziţionare
„corectă“ a acestei specialităţi în sistemul de sănătate, la baza acestuia şi
nemijlocit în jurul pacienţilor. De aceea, cu ocazia conferinţei, reprezentanţii
medicilor de familie au declarat că se alătură noului concept de „revoluţie a
halatelor albe“, pentru crearea brandului de doctor. „Este o invitaţie spre a
construi“, spunea dr. Rodica Tănăsescu, preşedinta SNMF şi AMFB.
Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, a
subliniat, cu această ocazie, că un accent deosebit trebuie pus pe prevenţie.
Cu cât vor merge mai mulţi bani în prevenţie, cu atât ei vor fi utilizaţi mai
bine şi mai eficient. Numai că acesta este un proces care va dura mult timp, în
care „medicina de familie va avea un rol extrem de important, ea fiind baza pe
care se va construi acel sistem de sănătate solid, care să răspundă nevoilor
populaţiei“. Ministrul a mai făcut referire şi la Programul naţional de
evaluare a stării de sănătate a populaţiei, derulat în urmă cu patru ani, ale cărui
rezultate spunea că vor fi făcute publice cât de curând, astfel încât „să le arătăm
tuturor că munca dumneavoastră (a medicilor de familie, n. n.) a fost corectă, eficientă, iar faptul că astăzi avem aceste
rezultate o să ne dea posibilitatea să facem politici de sănătate publică
bazate pe dovezi“. De asemenea, demnitarul a insistat pe faptul că Romania ar
trebui să se îndrepte mai mult către sistemul britanic de sănătate, pentru că
„seamănă mai mult cu ceea ce avem noi astăzi pe teren“. Eu cred că trebuie să
împingem lucrurile în acea direcţie, spunea Nicolăescu, care s-a arătat
convins că o transferare a mai multor activităţi la comunităţile locale ar fi o
soluţie viabilă pentru sistemul sanitar românesc. Apoi, în ideea întăririi
rolului învăţământului universitar, acesta spune că va încerca să treacă
spitalele universitare (respectiv, să dea statut de spitale universitare), în
administrarea universităţilor.
Prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele
Colegiului Medicilor din România, a subliniat, cu acelaşi prilej, că sănătatea
are în faţă un an greu, având în vedere pe de o parte arieratele acumulate, iar
pe de altă parte faptul că acest Guvern, ca şi celelalte de până acum, nu are o
viziune asupra rolului pe care îl joacă sănătatea în creşterea economică. „Vom
asista la discrepanţe majore între bunele intenţii şi acţiunile concrete“,
opina medicul ieşean. În ceea ce priveşte Contractul-cadru, preşedintele CMR a
punctat că acesta nu diferă major de cel vechi, deoarece adaosul de 30% la
finanţare nu va merge în sistem, ci către firmele de medicamente, pentru a
acoperi arieratele.
Peste 2.000 de specialişti (medici de
familie, asistente, cadre universitare, formatori, medici rezidenţi, studenţi)
implicaţi direct în medicina familiei au participat la manifestare. Printre
motivele care i-au adus aici găsim: alăturarea pârghiilor de dezvoltare
profesională cu problemele legate de managementul cabinetului, de calitatea
actului medical, cu posibilităţi de dezvoltare a activităţii cabinetelor. În
premieră, anul acesta, a fost organizată şi o sesiune de postere.
