Asocierea dintre o patologie neoplazică și riscul de tromboembolism venos este bine stabilită, din cauza statusului protombotic indus de neoplasm și de terapia sistemică antineoplazică. Potrivit datelor din literatura medicală, riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic și de ocluzie arterială periferică este mai mare în rândul pacienţilor cu cancer decât în populaţia generală. Era așadar necesară evaluarea riscului de tromboembolism arterial în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu o patologie malignă, pentru a trage un semnal de alarmă în rândul medicilor și pentru a îmbunătăţi măsurile de prevenţie pe termen lung.

Necesitatea măsurilor preventive

        Utilizând informaţiile din registrele naţionale daneze, datele unui studiu de cohortă ce a cuprins 458.462 de pacienţi cu vârsta medie de 69 de ani, diagnosticaţi cu cancer în perioada 1997-2017, arată că incidenţa cumulată a tromboembolismului arterial a fost de 1,5% în primele șase luni de la diagnostic, comparativ cu cohorta martor, unde incidenţa a fost de 0,76%. La 12 luni, incidenţa cumulată a fost de 2,11% în rândul pacienţilor diagnosticaţi cu cancer, comparativ cu 1,48% în cohorta martor. Riscul de tromboembolism arterial a fost ușor redus atunci când pacienţii au primit terapie anticoagulantă sau antiplachetară după stabilirea diagnosticului (incidenţa cumulată pe șase luni, 1,06%).

        Riscul variază însă substanţial în funcţie de tipul de cancer și de grupa de vârstă. La șase luni, incidenţa cumulată a fost mai mare în cazul pacienţilor cu cancer de vezică urinară (2,49%), cancer pulmonar (2,08%) și cancer de colon (2,08%). Riscul a fost crescut în cazul pacienţilor cu vârsta cuprinsă între 65 și 75 de ani și în cazul celor cu vârsta mai mare de 75 de ani, comparativ cu pacienţii cu vârsta sub 65 de ani. Alţi factori de risc au fost sexul masculin, un episod anterior de tromboembolism arterial, hipertensiunea arterială și diabetul zaharat. Evenimentele de tromboembolism arterial au fost puternic asociate cu creșterea ratei de mortalitate în cazul pacienţilor cu neoplasm. Astfel, sunt propuse măsuri preventive, precum și o evaluare amănunţită a riscului cardiovascular, identificarea precoce a comorbidităţilor și tratamentul acestora.