Acasă » ACTUALITATE » Știri
Riscurile somnolenţei la volan

Dr. M. D.
vineri, 6 septembrie 2013
Societatea
Europeană de Somnologie a lansat campania „Trezeşte-te
Europa – nu adormi la volan“, implementată în 19 ţări, printre care şi
România, cu scopul sensibilizării conducătorilor auto în privinţa gravităţii
somnolenţei la volan. În acest sens, a fost dezvoltat un chestionar privind
somnolenţa şi accidentele rutiere, destinat tuturor şoferilor, amatori sau
profesionişti, suferind de vreo boală (inclusiv sindrom de apnee în somn) sau sănătoşi.
Datele obţinute până la 31 august din analiza răspunsurilor la întrebări vor fi folosite de un grup
de experţi pentru
a convinge Parlamentul European, într-o întâlnire ce va avea loc la Bruxelles,
la 15 octombrie 2013, să faciliteze o lege pentru evaluarea şoferilor prin teste
de somn. În Directiva UE privind bolile incompatibile cu acordarea permisului
de conducere nu este menţionat sindromul de apnee în somn de tip obstructiv
(SASO).

Lansarea campaniei la noi a fost anunţată în
conferinţa de presă organizată de Societatea Română de Pneumologie şi
Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ Bucureşti, la care au participat prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele
interimar al SRP, dr. Oana Deleanu, preşedinta secţiunii Somnologie a SRP şi
Titi Aur, multiplu campion la Raliul României. A fost subliniat faptul că
pentru a conduce în condiţii de siguranţă sunt necesare şapte-nouă ore de somn
zilnic. A fi treaz mai mult de 20 de ore determină o depreciere a vitezei de
reacţie egală cu cea în cazul unei alcoolemii de 0,08% – limita legală în toate
statele. S-a discutat despre SASO, o patologie respiratorie ce cauzează
somnolenţă diurnă. Pacienţii care declară că adorm la volan necesită evaluare
pentru stabilirea cu certitudine a diagnosticului de sindrom de apnee-hipopnee
în somn de tip obstructiv şi tratarea acestuia; statisticile arată că
accidentele rutiere sunt de 7–12 ori mai frecvente la pacienţii cu această boală
decât la conducătorii auto sănătoşi. În ţara noastră, diagnosticul şi
tratamentul SASO sunt necompensate de CNAS, în ciuda numeroaselor memorii
depuse de conducerea SRP.