Newsflash
Știri

România, o pată roșie pe harta poluării din Europa

de Alexandra NISTOROIU - oct. 7 2016
România, o pată roșie pe harta poluării din Europa
Nouă din zece oameni respiră aer de proastă calitate, ilustrează un raport publicat marți de Organizația Mondială a Sănătății, compus pe baza datelor colectate din mai mult de 3.000 de puncte geografice din 103 țări de pe întreg globul. OMS a decis să ilustreze raportul cu o hartă interactivă, care arată cel mai clar punctele de pericol pentru mediu. Deloc surprinzător, ca țară, le adunăm pe cele mai multe de pe continentul european. Suntem o pată de culoare pe bucata care reprezintă regiunea noastră. Reușim și de această dată să stăm cel mai prost dintre europeni, deși o slabă consolare vine din faptul că mai toată lumea stă prost la acest capitol. 92% din populația lumii locuiește în spații în care calitatea aerului este sub standardele definite de OMS.
Raportul publicat de OMS furnizează cele mai detaliate date de sănătate legate de calitatea aerului disponibile până în prezent. Modelul, dezvoltat de OMS alături de Universitatea Bath (Marea Britanie), se bazează pe informații derivate din măsurătorile prin satelit, modelele de transport aerian și stațiile terestre de monitorizare. Principalii indicatori utilizați au fost concentrația anuală medie de (particule fine în suspensie, de mai puțin de 10 (PM10), respectiv mai puțin de 2,5 microni în diametru (PM2,5). Este vorba de poluanți sau toxine care pot pătrunde adânc în organismul uman, afectând plămânii sau sistemul cardiovascular.
Trei milioane de morți pot fi legate, în fiecare an, de expunerea la poluarea aerului din exterior. Poluarea aerului din interiorul locuințelor sau clădirilor de birouri poate fi la fel de periculoasă. În 2012, aproximativ 6,5 milioane de decese (ceea ce înseamnă 11,6% din decesele totale înregistrate la nivel global) au fost asociate poluării aerului din interiorul și exteriorul clădirilor. Cea mai mare parte a deceselor care pot fi legate de poluarea atmosferică se petrec în țări cu venituri mici sau medii. O covârșitoare majoritate (94%) sunt cauzate de bolile netransmisibile – mai ales boala cardiovasculară, AVC, boala pulmonară cronică obstructivă și cancerul pulmonar.
Cât de prost stăm noi? De pildă, OMS recomandă un nivel al PM10 sub 20 µg/m3, dar foarte puține orașe din lume (16%), și în principiu doar cele mai bogate, reușesc să respecte această recomandare. În România, monitorizarea a cuprins nu mai puțin de 41 de localități, dintre care doar 10 nu depășesc maximul recomandat de OMS. Constanța, Iași și Rovinari ajung la medii anuale de 37, 44 și 39 µg/m3, deci aproape sau chiar mai mari de dublul nivelului maxim recomandat. Celălalt indicator, PM2,5 nu ar trebui să depășească valoarea de 10 µg/m3. Doar trei dintre cele 41 de localități pentru care dispunem de măsurători se încadrează în această limită: Câmpulung Muscel, Galați și Vulcan. Constanța și Rovinari sunt campioanele negative, atingând valori aproape triple față de nivelul recomandat (27 și 29).
Toată Muntenia este roșie pe harta OMS. Bucureștiul are un PM10 de 31 (mult mai mare decât media europeană, de 25) și PM2,5 de 23 (la o populație de aproximativ 1.800.000 de locuitori). Pentru comparație, o metropolă ca Londra are PM10 de 22 și PM2,5 de 15 (la o populație de peste 7.400.000 de locuitori). Cu alte cuvinte, depășim cu aproximativ 50% nivelul de poluare din Londra deși avem de vreo patru ori mai puțini locuitori.
Orașul cu cel mai puțin curat aer este Zabol, din Iran, care se poate „lăuda” cu o medie anuală de 217 µg/m3 de particule cu diametrul mai mic de 2,5 microni, respectiv cu un PM10 de 527.
Sudul țării respiră cel mai poluat aer din România (în funcție de valoarea indicatorului PM 2.5)
 
OMS cere acțiuni ferme împotriva poluării. Deși problema este acutizată în orașe, și aerul din zonele rurale este mult mai prost decât se credea, spun experții OMS. Țările mai sărace au o atmosferă mult mai poluată decât cele dezvoltate, indică raportul, dar poluarea afectează toate țările și toate categoriile sociale, crescând povara bolii. „Este o urgență de sănătate publică“, este de părere Maria Neira, șefa Departamentului de sănătate publică, determinanți sociali și de mediu ai sănătății din cadrul OMS. La prezentarea raportului, OMS a definit ca soluții prioritare reducerea numărului de autoturisme de pe șosele, îmbunătățirea sistemelor de eliminare a deșeurilor și promovarea folosirii combustibililor „curați“ în gospodării, a surselor de energie regenerabilă și a reducerii emisiilor industriale.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe