Nouă
din zece oameni respiră aer de proastă calitate, ilustrează un
raport publicat marți de Organizația Mondială a Sănătății,
compus pe baza datelor colectate din mai mult de 3.000 de puncte
geografice din 103 țări de pe întreg globul. OMS a decis să
ilustreze raportul cu o hartă interactivă, care arată cel mai clar
punctele de pericol pentru mediu. Deloc surprinzător, ca țară, le
adunăm pe cele mai multe de pe continentul european. Suntem o pată
de culoare pe bucata care reprezintă regiunea noastră. Reușim și
de această dată să stăm cel mai prost dintre europeni, deși o
slabă consolare vine din faptul că mai toată lumea stă prost la
acest capitol. 92% din populația lumii locuiește în spații în
care calitatea aerului este sub standardele definite de OMS.
Raportul
publicat de OMS furnizează cele mai detaliate date de sănătate
legate de calitatea aerului disponibile până în prezent. Modelul,
dezvoltat de OMS alături de Universitatea Bath (Marea Britanie), se
bazează pe informații derivate din măsurătorile prin satelit,
modelele de transport aerian și stațiile terestre de monitorizare.
Principalii indicatori utilizați au fost concentrația anuală medie
de (particule fine în suspensie, de mai puțin de 10 (PM10),
respectiv mai puțin de 2,5 microni în diametru (PM2,5). Este vorba
de poluanți sau toxine care pot pătrunde adânc în organismul
uman, afectând plămânii sau sistemul cardiovascular.
Trei
milioane de morți pot fi legate, în fiecare an, de expunerea la
poluarea aerului din exterior. Poluarea aerului din interiorul
locuințelor sau clădirilor de birouri poate fi la fel de
periculoasă. În 2012, aproximativ 6,5 milioane de decese (ceea ce
înseamnă 11,6% din decesele totale înregistrate la nivel global)
au fost asociate poluării aerului din interiorul și exteriorul
clădirilor. Cea mai mare parte a deceselor care pot fi legate de
poluarea atmosferică se petrec în țări cu venituri mici sau
medii. O covârșitoare majoritate (94%) sunt cauzate de bolile
netransmisibile – mai ales boala cardiovasculară, AVC, boala
pulmonară cronică obstructivă și cancerul pulmonar.
Cât
de prost stăm noi? De pildă, OMS recomandă un nivel al PM10 sub 20
µg/m3,
dar foarte puține orașe din lume (16%), și în principiu doar cele
mai bogate, reușesc să respecte această recomandare. În România,
monitorizarea a cuprins nu mai puțin de 41 de localități, dintre
care doar 10 nu depășesc maximul recomandat de OMS. Constanța,
Iași și Rovinari ajung la medii anuale de 37, 44 și 39 µg/m3,
deci aproape sau chiar mai mari de dublul nivelului maxim recomandat.
Celălalt indicator, PM2,5 nu ar trebui să depășească valoarea de
10 µg/m3.
Doar trei dintre cele 41 de localități pentru care dispunem de
măsurători se încadrează în această limită: Câmpulung Muscel,
Galați și Vulcan. Constanța și Rovinari sunt campioanele
negative, atingând valori aproape triple față de nivelul
recomandat (27 și 29).
Toată
Muntenia este roșie pe harta OMS. Bucureștiul are un PM10 de 31
(mult mai mare decât media europeană, de 25) și PM2,5 de 23 (la o
populație de aproximativ 1.800.000 de locuitori). Pentru comparație,
o metropolă ca Londra are PM10 de 22 și PM2,5 de 15 (la o populație
de peste 7.400.000 de locuitori). Cu alte cuvinte, depășim cu
aproximativ 50% nivelul de poluare din Londra deși avem de vreo
patru ori mai puțini locuitori.
Orașul
cu cel mai puțin curat aer este Zabol, din Iran, care se poate
„lăuda” cu o medie anuală de 217 µg/m3
de particule cu diametrul mai mic de 2,5 microni, respectiv cu un
PM10 de 527.
OMS
cere acțiuni ferme împotriva poluării. Deși problema este
acutizată în orașe, și aerul din zonele rurale este mult mai
prost decât se credea, spun experții OMS. Țările mai sărace au o
atmosferă mult mai poluată decât cele dezvoltate, indică
raportul, dar poluarea afectează toate țările și toate
categoriile sociale, crescând povara bolii. „Este o urgență de
sănătate publică“, este de părere Maria Neira, șefa
Departamentului de sănătate publică, determinanți sociali și de
mediu ai sănătății din cadrul OMS. La prezentarea raportului, OMS
a definit ca soluții prioritare reducerea numărului de autoturisme
de pe șosele, îmbunătățirea sistemelor de eliminare a deșeurilor
și promovarea folosirii combustibililor „curați“ în
gospodării, a surselor de energie regenerabilă și a reducerii
emisiilor industriale.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.