Şi ediţia de anul acesta (10–12 septembrie 2009) a urmat tradiţia amintită, problemele prezentate având implicaţii importante asupra prevenţiei, diagnosticului şi tratamentului celor mai frecvente afecţiuni hepatice înregistrate în România.
În deschiderea conferinţei de presă, dl prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele celui de-al XIX-lea Congres Naţional de Hepatologie cu participare internaţională, preşedintele ARSF şi FAMV, a prezentat, pentru presa generală, rezultatele unui studiu epidemiologic recent (rezumate şi într-un articol publicat în „Viaţa medicală“ în luna mai a.c.), care a identificat prevalenţe de 5,59% şi 4,56% ale infecţiilor cu virusurile hepatitice B (AgHBS+) şi, respectiv, C (IgG anti-VHC+) într-un lot de 2.540 de subiecţi din 17 judeţe, din populaţia generală care a solicitat control medical.
Desigur, amploarea infecţiilor cu virusuri hepatitice în populaţia României nu este pe deplin cunoscută, date fiind costurile ridicate ale testărilor serologice. Conform unor estimări prezentate de dl prof. dr. Alexandru Oproiu, numărul celor infectaţi cu VHC, în ţara noastră, s-ar ridica la 600.000, dar numai 30.000 de pacienţi au fost diagnosticaţi cu hepatită C cu viremie. Dintre aceştia, aproximativ 20.000 au fost trataţi, 6.000 urmează tratamentul antiviral în prezent, 1.000 au contraindicaţii pentru interferon/ribavirină, iar 3.000 sunt pe liste de aşteptare. Acest ultim aspect, al listelor de aşteptare, a fost dezvoltat de dna prof. dr. Monica Acalovschi, preşedinta SRGH, care a atras atenţia că nu toţi pacienţii pot fi trataţi, date fiind fondurile insuficiente alocate în acest scop. Spre exemplu, în acest moment, la Cluj sunt trataţi cu medicaţie antivirală 90 de pacienţi cu hepatită cronică B sau C, dar numărul celor aflaţi pe lista de aşteptare este mai mare. La rândul său, dl prof. dr. Carol Stanciu, membru de onoare al Academiei Române, a făcut precizarea că hepatita C este „cea mai scumpă boală tratată ambulatoriu“.
O altă temă de actualitate abordată a fost recunoaşterea ştiinţifică a metodelor neinvazive de evaluare a fibrozei hepatice (Fibroscan, Fibrotest). Prezent la Bucureşti pentru a participa la întâlnirea de lucru a experţilor privind evaluarea neinvazivă a fibrozei hepatice, dl prof. dr. Laurent Castera (Bordeaux) a prezentat, pe scurt, experienţa franceză în domeniu (trebuie amintit că aceste metode şi algoritmii de interpretare au fost dezvoltate de cercetătorii francezi). Astfel, experţii recomandă utilizarea metodelor neinvazive de evaluare a fibrozei hepatice în infecţia cu VHC, dar recomandarea nu a fost încă adoptată şi de către societăţile internaţionale de specialitate (în speţă, forul european – EASL). Totodată, se recomandă prudenţă în utilizarea acestor metode pentru alte indicaţii, în absenţa dovezilor privind specificitatea-sensibilitatea. Comparate cu puncţia-biopsie hepatică (PBH), testele neinvazive par să aibă aceeaşi eficienţă diagnostică, dar sunt scutite de posibilele complicaţii redutabile ale PBH. La rândul său, dna dr. Mona Munteanu (absolventă a UMF „Carol Davila“, în prezent cercetător în Franţa) a prezentat date din experienţa centrului Pitié-Salpętričre din Paris.
Vom reveni, într-un număr viitor, cu detalii asupra noutăţilor ştiinţifice prezentate şi dezbătute în cadrul celui de-al XIX-lea Congres Naţional de Hepatologie.
