Sistemul actual de asigurări de sănătate
trebuie schimbat şi, în opinia reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, cea mai
bună soluţie ar fi transformarea actualelor case de asigurări de sănătate în
societăţi mutuale de asigurări. Propunerea apare şi în ultimul proiect de lege
a sănătăţii şi a fost recent discutată de conducerea Ministerului Sănătăţii
împreună cu experţi din Belgia şi din Franţa, în cadrul unei mese rotunde ce a
avut ca temă „Rolul societăţilor mutuale şi al celor comerciale în sistemul de
asigurări de sănătate din România“.
În opinia fostului ministru al sănătăţii,
dr. Vasile Cepoi, acum consilier al primului ministru, societăţile mutuale
încearcă să răspundă unor cerinţe formulate de partenerii de dialog la
dezbaterea legii sănătăţii: participarea asiguraţilor la conducerea sistemului
de asigurări, controlul asupra modului în care se cheltuiesc banii publici, o
creştere a calităţii serviciilor, desfiinţarea monopolului CNAS etc. Mai mult,
crede fostul ministru, aceste societăţi ar putea asigura servicii mai bune
decât actualele case de asigurări. În primul rând, va exista o relaţie directă
între asigurat şi asigurator, dar şi o autoritate de control al asigurărilor
obligatorii, care va supraveghea dacă asiguratorul îşi îndeplineşte obligaţiile
faţă de asigurat. Pentru a ilustra avantajele societăţilor mutuale, dr. Vasile
Cepoi a dat următorul exemplu: „în prezent, dacă un pacient are nevoie de un
serviciu de sănătate recomandat de medicul de familie, nu are cine să-l îndrume
unde să meargă şi apelează la un prieten. În serviciile oferite de societatea
mutuală va intra şi această îndrumare a asiguraţilor, precum şi răspunderea
asiguratorului faţă de pacienţi, oferindu-le traseul medical pe care trebuie să-l
parcurgă“.
România
nu trebuie să repete greşelile altora
Spre deosebire de dr. Vasile Cepoi, actualul
ministru al sănătăţii s-a arătat puţin reticent faţă de introducerea asigurărilor
private şi a societăţilor mutuale, spunând că este nevoie de o analiză amănunţită
a impactului acestor schimbări, de o cercetare riguroasă a modului în care
societăţile mutuale au fost introduse în alte sisteme de sănătate. Potrivit dr.
Raed Arafat, în Slovacia, de exemplu, a avut loc, recent, o schimbare radicală:
s-a decis naţionalizarea anumitor asigurări private, iar România trebuie să
afle care sunt motivele care au dus la decizia slovacilor, care sunt cifrele,
substraturile, astfel încât să nu repete greşelile. „Este foarte bine că
Ambasada Franţei şi Ambasada Belgiei ne-au pus la dispoziţie experţi care să ne
prezinte şi avantajele şi dezavantajele acestui tip de asigurări. Repet,
România are voie să facă greşelile ei, dar nu are voie deloc să repete greşelile
altora. Noi trebuie să vedem şi să învăţăm ceea ce se întâmplă în alte sisteme,
pentru a putea evita anumite greşeli pe care alţii le-au recunoscut“, a
explicat ministrul sănătăţii.
Şi Florentina Almăjanu, directorul general
al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România
(UNSAR), consideră că înainte de implementarea societăţilor mutuale este
nevoie de o analiză a fondurilor disponibile şi a serviciile acoperite, de
auditarea independentă a furnizorilor de servicii medicale de stat, aşa cum se
întâmplă în cazul celor privaţi, precum şi de o comisie independentă de
acreditare şi evaluare a serviciilor sanitare. Deşi apreciază drept pozitive
unele prevederi ale proiectului de lege a sănătăţii, reprezentanta UNSAR susţine
că transformarea sistemului actual într-o structură de tip mutualist nu va
rezolva problemele din sistem.
Sfatul expertului francez Didier Bazzocchi,
director general delegat pentru sănătate al grupului Covéa, este ca ţara noastră
să-şi creeze propriul model de asigurări de sănătate, care să răspundă nevoilor
românilor. „Nu ştiu dacă România ar trebui să adopte modelul francez sau pe cel
belgian. Este o decizie delicată, care depinde de mulţi factori. Ce vă pot spune
este că nu există un sistem bun sau un sistem prost. De exemplu, în Franţa,
majoritatea cetăţenilor este înscrisă la societăţi mutuale, pentru noi acest
sistem funcţionează foarte bine“, a explicat Didier Bazzocchi.
După cum a afirmat dr. Vasile Cepoi, vom lua
de la modelul francez partea care ţine de asigurările facultative şi voluntare.
Această componentă se aseamănă cu cea existentă în modelul belgian, care, după
spusele consilierului, s-ar apropia cel mai mult de ceea ce are nevoie România.
Un avantaj al sistemului belgian ar fi accesibilitatea la serviciile de sănătate.
De asemenea, sistemul de asigurări belgian este în mare măsură privat, ceea
ce-i forţează pe furnizori să ofere calitate pacienţilor, care au libertatea să-şi
schimbe atât furnizorii, cât şi asiguratorii dacă nu sunt mulţumiţi de
serviciile primite. În ceea ce priveşte dezavantajele sistemului belgian,
potrivit dr. Jan van Emelen, director de strategie al Uniunii Naţionale a
Mutualităţilor Libere, acestea constau în greutatea de a introduce tehnici
inovative în managementul bolilor cronice, capitol care are nevoie de mici
ajustări.
Doi ani după promulgarea noii legi
Societăţile mutuale de asigurări de sănătate
ar putea apărea în minimum doi ani, după intrarea în vigoare a noii legi a sănătăţii.
Într-o primă etapă, se vor reorganiza casele de asigurări, restrângându-se ca
număr şi modificându-şi statutul. În acelaşi timp, cetăţenii vor putea depune
adeziuni la una dintre aceste case de asigurări şi, când se va strânge numărul
corespunzător de asiguraţi, casa se va transforma într-o societate mutuală.
Într-o a doua etapă, se vor putea constitui şi societăţi la cererea unor
organizaţii. Se estimează că ar putea fi 20 de astfel de societăţi, care vor
avea între 700.000 şi un milion de membri.
Dr. Vasile Cepoi susţine că vor exista şi
câteva obligaţii contractuale pe care asiguraţii vor trebui să le respecte,
riscând, în caz contrar, sancţiuni financiare. Concret, vor fi pedepsite
comportamentele nesanogene, nerespectarea regulilor de prevenţie,
neparticiparea la programele de prevenţie sau nerespectarea indicaţiilor
medicului.
În altă ordine de idei, legea reformei
sanitare ar trebui să ajungă în Parlament în prima săptămână din luna
decembrie. Dr. Vasile Cepoi a reamintit că realizarea şi implementarea legii
reprezintă o condiţie impusă de FMI, că documentul este, în prezent, aproape de
finalizare, urmând să mai fie supus unor noi dezbateri.
