Acasă » ACTUALITATE » Știri
Sfârşitul plăţilor farma către medici?
Dr. Mihail CĂLIN
joi, 9 ianuarie 2014
Glaxo-SmithKline (GSK) nu va mai plăti medicii care îi promovează
produsele prin prelegeri, a anunţat compania britanică la sfârşitul anului trecut,
marcând o premieră în sectorul farmaceutic. Producătorul de medicamente şi-a făcut
publice planurile de schimbare a activităţilor de marketing către personalul
medical, menite să aducă în prim-plan interesele pacienţilor. În primul rând,
până la începutul lui 2015, compania va schimba modul de recompensare a
reprezentanţilor săi medicali (agenţi de vânzări care lucrează cu medicii
prescriptori) din toată lumea: ei nu vor mai avea obiective individuale de vânzări,
ci vor fi evaluaţi şi răsplătiţi în funcţie de cunoştinţele tehnice, calitatea
serviciilor oferite şi rezultatele globale ale GSK. În al doilea rând, producătorul
a anunţat începerea consultărilor pentru oprirea, până în 2016, a plăţilor
directe către medici pentru promovarea medicamentelor şi pentru participarea la
conferinţe medicale; în schimb, compania va finanţa educaţia medicală prin
„granturi educaţionale independente“. Vor fi plătite în continuare şi
serviciile personalului medical legate de studiile clinice, consultanţă şi
studiile de piaţă.
Iniţiativa gigantului britanic de a renunţa la practici folosite
de zeci de ani în promovarea farmaceutică este privită de comentatori ca o
încercare de a-şi spăla imaginea afectată de scandalurile recente. În 2012,
compania a acceptat să plătească guvernului american trei miliarde de dolari
pentru a închide dosarul de promovare înşelătoare a unor medicamente, iar de
anul trecut face obiectul unei investigaţii pentru dare de mită în China, poliţia
acuzând-o că a plătit aproape 500 de milioane de dolari unor medici şi oficiali
guvernamentali pentru creşterea vânzărilor. Potrivit Reuters, Glaxo plăteşte
pentru vorbitori şi deplasarea medicilor la congrese 80 de milioane de dolari
pe an.
Exemplul GSK va obliga probabil şi alte companii
să ia măsuri similare, dar problema este că, în loc să fie reglementată de
autorităţii, industria continuă să se autoreglementeze, cred reprezentanţii Health Action International, un ONG
olandez care urmăreşte activităţile setorului farmaceutic. Autoreglementarea
voluntară este privită ca o metodă a diferitelor industrii de a evita legi mai
aspre şi mai eficiente din partea guvernelor. Unii comentatori cred însă că
decizia companiei britanice este luată nu pe considerente morale, ci
pragmatice. Atenţia tot mai mare a autorităţilor faţă de practicile dubioase
ale industriei, creşterea rezistenţei medicilor (potrivit Wall Street Journal, numărul celor care restricţionează accesul
reprezentanţilor medicali a crescut la 45% în 2013) şi controlul tot mai mare
al asiguratorilor şi sistemelor de sănătate asupra prescripţiilor face ca
vechile tactici de promovare să nu mai fie la fel de eficiente. În plus,
companiile sunt obligate din acest an, de noua lege a sănătăţii din SUA, să facă
publice plăţile către medici, iar dezvăluirea unor sume foarte mari ar putea
stârni revolta pacienţilor.
