Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Şi cuvintele se îmbolnăvesc, nu-i aşa?

Viața Medicală
Adrian ROMAN vineri, 27 aprilie 2012
   Cuvintele pot avea o soartă crudă. Ce asemănare găsiţi între „algoritm“ şi… „filfizon“? Ambele exprimă pătimiri de pe urma unor boli ciudate. Nu numai cărţile îşi au propria soartă, cuvintele o păţesc cam la fel. Faptul este cu prisosinţă ilustrat în media, zi de zi şi ceas de ceas. În perpetua căutare a cuvântului care să exprime adevărul ori numai să-l ascundă, ba şi din elementara ignoranţă, oamenii de presă reuşesc uneori să înece în mâzga unei dezgustătoare limbi de lemn cuvinte care ar merita un destin privilegiat. Fenomenul este unul banal. Avem la îndemână lucrarea unor jurnalişti şi scriitori francezi intitulată „Le journalisme sans peine“ (de Michel-Antoine Burnier şi Patrick Rambaud, Plon, 1997), cu care putem ilustra fenomenul. Autorii au inventariat 1.249 de clişee verbale, prin care jurnaliştii maschează adevăruri şi realităţi, oferind cititorului iluzia că lucrurilor li se spune pe nume, că media ţine cu ei, că vrea să le şteargă lacrima, să le panseze rana, că presa pentru ei combate, că dreptatea învinge. Eroare! Bieţii beneficiari ai demersurilor citate sunt în realitate dezinformaţi, îmbătaţi cu apă rece. Li se oferă dezbateri mistificatoare, abuziv metaforice, cu prezentări vagi şi aluzive ale unor trame şi urzeli fanteziste, cu soluţionări pe măsură. Juisări aberante în locul adecvării la realitate. Zbor închipuit de pasăre liră, praful de pe tobă, cu promisiuni fără acoperire, în locul unui countdown operaţional de navetă spaţială corectă.
   Este şi cazul termenului „algoritm“. Cariera lui mediatică la noi, deplorabilă, debutează pe vremea lui Radu Vasile şi a lui Victor Ciorbea, ai căror consilieri de imagine au considerat potrivită utilizarea termenului, foarte tehnic şi tehnocratic, adevărat punct arhimedic în informatică, pentru sugerarea eficienţei şi eficacităţii exerciţiului lor. Imediat, a sărit în ajutor presa, moment de la care vocabula începe a fi degradată, trivializată, devenind mai încoace tragic sinonimă cu repartizarea „ciolanului“ ori a funcţiilor din organigramele puterii. În ciuda bănuielilor, la mijloc nu sunt doar pripa sau iresponsabilitatea, ci şi ignoranţa cea mai crasă. Nu în ce priveşte „ciolanul“ şi diseminarea lui în cercurile puterii, ci în legătură cu agresarea mediatică a termenului cu pricina. Poate că, spre a vorbi despre algoritm (procesul automat bazat pe aplicarea riguroasă a unui set de reguli, într-o ordine strictă, cu inexorabila generare a soluţiei), simpla consultare a dicţionarului nu ajunge. S-ar mai cere, poate, şi experimentarea pe cont propriu a realităţii pe care o desemnează termenul. Ca să ştii ce spui, poţi concepe tu însuţi, de pildă, fie şi numai algoritmul începătorului, cel pe baza căruia maşina afişează salutul „Hello world!“. Puterea minţii omeneşti va fi egalată de calculator tocmai graţie algoritmilor şi, tot graţie lor, se crede că se va putea produce întâlnirea cu divinitatea.
   Ajunşi aici, ca să gândim pozitiv, adică să vedem că se poate şi mai rău. Merită să rememorăm etimologia unui alt cuvânt, folosit nu doar în politică: „filfizon“. Nicolae Iorga arăta că, atunci când a apărut pe meleagurile noastre „Carmagnola“, melodia era cântată prin cafenele, saloane şi chiar pe străzi, la Iaşi şi Bucureşti. Un vers anume, „Vive le son du canon!“, era cu deosebire gustat de tineretul entuziast. De la el s-a ajuns, după Nicolae Iorga, la termenul de „filfizon“ prin contribuţia calicimii epocii paşoptiste, care a operat, prin aproximare, echivalarea fonetică şi deturnarea semantică. Aceasta pentru că tinerii care preluaseră cântecul se îmbrăcau ca la Paris (gest condamnabil, în vederile pauperilor culturali şi defavorizaţilor străzii), aveau, per total, un comportament neprietenos, dacă ne gândim şi la faptul că recurgeau mult prea des la exprimări în limba franceză, după cum ar putea remarca un bun consilier actual de comunicare şi imagine.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.