Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Sindromul metabolic în tratamentul antipsihotic

Viața Medicală
Dr. Al. TRIFAN vineri, 20 august 2010

   Este cunoscut faptul că sindromul metabolic, numit şi sindromul de rezistenţă la insulină sau sindromul X, se caracterizează prin obezitate abdominală (centrală), dislipidemie aterogenică (creşterea trigliceridelor şi reducerea colesterolului HDL), rezistenţă la insulină şi hipertensiune arterială. Psihiatrii au observat în ultima vreme că medicaţia cu care tratează pacienţii psihotici este asociată, nu întâmplător, cu creşterea în greutate a acestora din urmă. Mai mult decât atât, fără ca să se cunoască cu precizie mecanismul fiziopatologic, studii valide au arătat că anumite antipsihotice atipice sunt asociate cu o mai pronunţată creştere în greutate decât antipsihoticele tipice. (...)

Aproape toate medicamentele antipsihotice erau asociate cu un anumit grad de îngrăşare după zece săptămâni de tratament. Într-o serie de cercetări s-a arătat totuşi că anumite antipsihotice atipice precum clozapina şi olanzapina au un potenţial mai mare de a produce creşterea în greutate (vezi fig.). Tratamentul
cu risperidonă şi ziprasidonă este asociat cu o incidenţă de două ori mai mare a obezităţii ocazionale, cu quetiapină de patru ori şi cu olanzapină de zece ori. Tratamentul supraponderalităţii şi obezităţii în aceste cazuri este orientat după mai multe strategii. Prima din ele este tendinţa de a diminua apatia, insaţietatea sau foamea şi nivelul sedării. Se ştie faptul că multe antipsihotice activează asupra receptorilor pe 5–HT2c şi H1, care sunt implicaţi în controlul apetitului. Mărirea cantităţii de 5–HT disponibilă sau activarea directă a anumitor receptori 5–HT reduce consumul alimentar, în timp ce activarea receptorilor 5–HT o măreşte. Sedarea este de asemenea un efect secundar al multor agenţi antipsihotici; pentru că prin aceasta pacientul îşi reduce activitatea fizică care devine insuficientă. (...)
Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.


 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.