În cursul anului precedent, peste 70 de milioane de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele din cauza războaielor și a persecuției, potrivit raportului anual Global Trends, recent publicat de Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR). ONU avertizează, de asemenea, că în 2018 a fost înregistrat cel mai mare număr de refugiați din ultimii 70 de ani. Mai mult, cifrele actuale ar putea fi subestimate din cauza situației particulare generate de criza din Venezuela, aproximativ patru milioane de persoane părăsindu-și țara.

Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Fillipo Grandi, a declarat: „Ceea ce vedem în aceste cifre reprezintă o confirmare suplimentară a tendinței crescătoare a numărului de persoane provenite din zonele de război, conflict și persecuție, care necesită adăpost. [...] Trebuie să folosim exemplele pozitive și să dublăm solidaritatea pentru miile de oameni inocenți care sunt forțați să își abandoneze casele în fiecare zi”.

Tendințe globale în 2018

            Zilnic, aproximativ 37.000 de persoane sunt forțate să își părăsească locuințele, conform raportului UNHCR. Un număr impresionant de refugiați (50%) este reprezentat de copii, mulți dintre aceștia fiind singuri (111.000), neînsoțiți de alți membrii ai familiei. Un exemplu în acest sens este situația Ugandei, țară în care 2.800 de copii refugiați cu vârsta sub cinci ani au fugit singuri din calea conflictelor sau au fost separați de familiile lor ulterior.

            Contrar opiniei generale, majoritatea refugiaților sunt găzduiți de țările cu nivel socio-economic scăzut, statele dezvoltate găzduind numai 2,7 refugiați la 1.000 de locuitori, iar țările cu dezvoltare medie găzduiesc aproximativ 5,8 refugiați la 1.000 de locuitori. S-a constatat că 61% dintre refugiați locuiesc în orașe, mai puțini dintre aceștia fiind găzduiți în zonele rurale.

            Aproximativ 67% dintre refugiați provin din cinci țări, respectiv: Siria (6,7 milioane), Afganistan (2,7 milioane), Sudanul de Sud (2,3 milioane), Myanmar (1,2 milioane) și Somalia (0,9 milioane). În privința țărilor gazdă, pentru al cincilea an consecutiv, Turcia este statul care a găzduit cel mai mare număr de refugiați la nivel mondial (3,7 milioane), fiind urmată de Pakistan (1,4 milioane), Uganda (1,2 milioane), Sudan (1,1 milioane) și Germania (1,1 milioane).

Alături de refugiați

            România se alătură evenimentelor internaționale ce marchează Ziua Mondială a Refugiatului, UNHCR îndemnându-ne să mergem pe jos sau pe bicicletă, să alergăm sau să dansăm, în semn de solidaritate față de refugiați. Provocarea internațională constă în parcurgerea a două miliarde de kilometri în 12 luni, distanță pe care refugiații din întreaga lume sunt nevoiți să o străbată anual pentru a ajunge la cel mai apropiat adăpost. Se menționează și caracterul simbolic al unui pas înainte, spre încurajarea comunităților în vederea integrării eficiente a refugiaților pentru a contribui la creearea unei noi societăți.

            Cu această ocazie, Guvernul României găzduiește la Palatul Victoria, în perioada 18 – 21 iunie, expoziția de fotografie „What if”, creată de artistul Horia Manolache, potrivit Agerpress. „Tema migraţiei şi problematica refugiaţilor constituie priorităţi ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Pe parcursul mandatului Preşedinţiei rotative, ţara noastră a reuşit avansarea discuţiilor în acest domeniu şi obţinerea acordului politic cu Parlamentul European cu privire la revizuirea cadrului juridic pentru funcţionarea reţelei europene a ofiţerilor de legătură în materie de migraţie. Acest demers vizează combaterea contrabandei cu migranţi şi îmbunătăţirea coordonării statelor membre UE cu state terţe. Totodată, Guvernul se preocupă de integrarea şi protecţia migranţilor şi refugiaţilor aflaţi pe teritoriul ţării noastre prin implementarea unor mecanisme eficiente în vederea creşterii colaborării inter-instituţionale în domeniul imigraţiei şi integrării atât la nivel central, cât mai ales la nivel local”, conform unui comunicat oficial de presă al Guvernului.  

Importanța sănătății refugiaților

Conform primului raport cu privire la sănătatea refugiaților și a migranților din regiunea europeană, realizat de OMS, în parteneriat cu INMP (Italian National Institute for Health, Migration and Poverty), dreptul la sănătate ar trebui să fie asigurat în mod egal și necondiționat tuturor oamenilor. Deoarece refugiații și migranții contribuie activ la dezvoltarea țărilor native, dar și a țărilor gazdă, aceștia nu ar trebui să fie percepuți ca o povară pentru societate, ci ar trebui să li se acorde accesul nelimitat la serviciile de sănătate de bază. Astfel, sunt salvate nu numai viețile refugiaților, ci este protejată și sănătatea rezidenților din țara adoptivă.

S-a remarcat că refugiații și migranții sunt chiar mai sănătoși decât populația din țările gazdă în primele stadii ale migrației. Totuși, din cauza condițiilor de viață inadecvate, migranții se pot îmbolnăvi în special în cursul deplasărilor spre țările gazdă sau în cadrul taberelor de refugiați. Printre elementele principale care schițează mediul defavorizant se numără adăposturile rudimentare, igiena defectuoasă și sursele contaminate de hrană și apă potabilă, la care se adaugă stresul intens.

            În aceste condiții, refugiații și migranții întâmpină numeroase bariere în accesarea serviciilor de sănătate de bază din cauza discriminării, statutului legal și a dificultăților legate de limbă. Mai mult, unele țări europene nu iau în considerare refugiații în elaborarea strategiilor de sănătate. Promovarea stării de sănătate a refugiaților și migranților este realizată de OMS prin intermediul Strategiei și a planului de acțiune pentru sănătatea refugiaților și migranților din regiunea europeană. Un aspect cheie al acestui deziderat este înțelegerea impactului îmbolnăvirilor asupra refugiaților și migranților. Deși bolile transmisibile sunt principalele afecțiuni asociate migrației, bolile netransmisibile, îngrijirile materno-fetale și sănătatea ocupațională încep să capteze atenția autorităților implicate.