Newsflash
Știri

Soluţii şi promisiuni

de Dr. Mihail CĂLIN - dec. 12 2012
Soluţii şi promisiuni
   Săptămâna trecută, dr. Raed Arafat, ministrul sănătăţii, a comu­nicat rezultatele investigaţiei misiu­nii comune de suport a OMS/ECDC pentru evaluarea reacţiilor adverse la vaccinul BCG. Potrivit acesteia, din cei 136.000 de copii vaccinaţi, începând din iunie 2011, cu primul lot de vaccin BCG-SSI, 134 au prezentat reacţii adverse – locale, uşoare până la moderate, repre­zentate în special de noduli limfatici măriţi şi ocazional de abcese şi ulceraţii, nefiind raportate compli­caţii severe. Cazurile au fost uniform răspândite la nivelul ţării, absenţa unei aglomerări sugerând că nu au existat erori sistematice de tehnică de administrare. 63% din copiii cu reacţii adverse au primit o formă de tratament (mai mult decât în alte ţări sau în literatura de specialitate), deşi recomandările româneşti stipulează că numai reacţiile severe trebuie tratate. Introdus de peste 80 de ani şi autorizat în 46 de ţări (dintre care cel puţin 20 din Europa), vaccinul BCG-SSI are o reactogenicitate uşor mai mare decât cel produs anterior de Institutul Cantacuzino, reacţiile adverse observate nepu­nând la îndoială siguranţa folosirii sale şi deci neducând la oprirea vaccinării sau schimbarea produ­sului. Suspendarea vaccinării în ţara noastră a fost doar o măsură de precauţie, care să permită adre­sarea suspiciunilor publice apărute.
   În România, unde prevalenţa TB este mare, vaccinul BCG şi-a arătat de-a lungul timpului beneficiile, contribuind la reducerea la jumătate a numărului de cazuri de TB la copiii sub 14 ani în ultimul deceniu. De altfel, în cele şase luni în care vaccinul nu a fost disponibil anul trecut, s-a constatat clinic o sporire a cazurilor severe de TB la copii. În concluzie, s-a dispus reluarea imediată a vaccinării BCG, noul program urmând să includă ghiduri pentru administrarea vaccinului, urmărirea şi tratamentul reacţiilor adverse, să reîntărească monito­rizarea complicaţiilor pentru detec­tarea lor precoce şi eventuala intervenţie rapidă şi să dezvolte un plan de comunicare pentru angajaţii din domeniul sanitar şi public.
   Tot săptămâna trecută, dr. Raed Arafat a semnat, în prezenţa presei, cu omologul său de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, un protocol de colaborare având ca obiect realizarea de locuinţe pentru specialiştii din sănătate, în cadrul programului de construcţie a locuin­ţelor destinate tinerilor, implementat de ANL. Acesta prevede construirea a 400 de unităţi locative pentru me­dicii rezidenţi în centrele univer­si­tare – 150 în Bucureşti şi câte 50 în Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Tg. Mureş şi Craiova. Acestea s-ar adăuga altor 400 de astfel de locuinţe, construite în perioada 2001–2011. Lucrările ar urma să înceapă în primăvara anului viitor şi să se finalizeze în 2014. Criteriile de repartizare a locuinţelor vor fi stabilite de MS, o posibilitate enunţată de dr. Raed Arafat fiind ca rezidenţii de anul I să aibă prioritate. Programul este văzut ca un pas în convingerea tinerilor medici să rămână în ţară, alţi factori evocaţi fiind remunerarea, condiţiile de pregătire şi asigurarea locului corespunzător de muncă.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe