Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Somnolenţa la volan provoacă 20% din accidentele rutiere

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA marţi, 17 decembrie 2013
   Tinerii, şoferii profesionişti şi persoanele care muncesc în ture de noapte sunt cei mai expuşi riscului de a provoca un accident rutier din cauza somnolenţei la volan. 17 ore de vigilenţă sunt echivalente unei alcoolemii de 0,5 g/l, iar 24 de ore – unei alcoolemii de 1 g/l. Informaţiile au fost oferite la începutul lunii decembrie de reprezentanţii Secţiunii de somnologie şi ventilaţie noninvazivă a Societăţii Române de Pneumologie, la finalul studiului european „Somnolenţa şi accidentele rutiere“. Studiul a făcut parte din proiectul „Wake-Up Bus“ („Autobuzul deşteptător“), proiect demarat în iulie 2013 de European Sleep Research Society (ESRS) şi care a implicat 19 ţări europene.
   Potrivit studiului, România se situează pe locul cinci, din 19 ţări, ca număr de accidente la volan cauzate de somnolenţă. Legislativ, nici în România, nici în Uniunea Europeană, patologia somnului nu se află pe lista afecţiunilor care periclitează siguranţa traficului, dar unele ţări precum Germania, Olanda, Spania, Marea Britanie şi Franţa au introdus reglementări care acordă o mare importanţă acestei patologii, mai ales pentru şoferii profesionişti. Una dintre reglementări face ca permisul de conducere să poată fi obţinut numai după testarea şoferului pentru sindromul de apnee obstructivă de somn (SASO). Apneea obstructivă de somn creşte de şapte ori riscul de adormire la volan.
   Somnolenţa determină 20% din accidentele rutiere şi se face responsabilă de catastrofe industriale. Majoritatea accidentelor rutiere cauzate de somnolenţă se produc între orele 2 şi 6 dimineaţa şi între 14 şi 16 după-amiaza. Aceste ore corespund perioadei în care creierul este mai puţin alert şi mai predispus la somn. Şofatul pe timp de noapte creşte riscul de accidente de cinci-şase ori. „Somnolenţa ucide probabil mai multe persoane decât o face alcoolul, deoarece şoferul somnolent nu frânează“, a atras atenţia dr. Oana Deleanu, medic primar pneumolog cu competenţă pe somnologie, cu ocazia conferinţei de presă care a avut loc la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“.

 

Beţia şofatului şi inerţia tirului

 

   Printre cei mai expuşi riscului de accidente cauzate de lipsa de somn se numără tinerii, care combină lipsa de somn cu şofatul pe timp de noapte. În 50% din accidentele cauzate de somnolenţă, conducătorii auto au vârsta de cel mult 25 de ani. În plus, lipsa de somn produce euforie, senzaţia de invincibilitate şi iluzii fatale, astfel că tinerii îşi supraestimează capacitatea de a sta treji şi uneori calcă pedala de acceleraţie.
   Un alt grup expus acestui pericol este cel format din şoferii profesionişti, deoarece conduc perioade lungi de timp, pe distanţe mari, de obicei pe autostradă şi de multe ori pe timp de noapte. În mod obişnuit, înainte de a pleca la drum, ei nu dorm suficient şi în condiţii ideale şi trebuie să facă faţă presiunii economice de a aduna cât mai multe ore de condus. Această populaţie prezintă şi o incidenţă crescută a tulburărilor de tipul apneei de somn obstructive, pentru că vorbim despre persoane sedentare prin natura meseriei, cu o alimentaţie mai degrabă nesănătoasă, ceea ce predispune la creşterea în greutate şi obezitate, corelată cu SASO. Este nevoie de screening pentru această tulburare, mai ales că tirurile „nu au graniţe“. În plus, după cum atrage atenţia dr. Oana Deleanu, accidentele provocate de şoferii de tiruri sunt de două ori mai frecvent soldate cu deces decât accidentele de autovehicul, un motiv fiind acela că barierele de impact de pe autostrăzi nu pot opri 40 de tone care circulă cu 80 km/oră.

 

Atenţie la gărzi!

 

   Nu în ultimul rând, sunt în pericol persoanele care muncesc în ture. Este cunoscut cazul anestezistului francez care a suferit un accident fatal după o gardă de 30 de ore, iar familia nu a putut încasa asigurarea de viaţă pentru că bărbatul condusese în stare de somnolenţă, iar asiguratorul a considerat că s-a expus unui risc. După această dramă, în Franţa s-a introdus obligativitatea reducerii gărzilor la 12 ore. Mai mult, după cum atrag atenţia specialiştii în somnologie, deficitul de somn de o oră îl recuperezi într-o zi – este exact ca la schimbarea de fus orar, în care te recuperezi în tot atâtea zile câte ore ai decalat în programul tău de somn. Alţi factori care cresc riscul de accidente din cauza somnolenţei sunt şofatul fără pasageri, dar şi somnolenţa pasagerilor, molipsitoare, lipsa de experienţă a şoferilor care au obţinut recent permisul, consumul de alcool şi de droguri, şofatul imediat după masă şi şofatul pe autostradă sau pe distanţe lungi.

 

Semnale de alarmă

 

   Odată ce s-a instalat somnolenţa, este greu să nu te ia somnul pe neaşteptate şi fără vreun avertisment. Niciuna dintre măsurile precum deschiderea geamurilor, folosirea radioului, pornirea aerului condiţionat sau mestecarea de gumă nu este eficientă în eliminarea somnolenţei. Pot doar să o diminueze timp de câteva minute. Singura măsură eficientă este somnul. Cel mai bine este să tragi pe dreapta într-un loc sigur şi să dormi 15–20 de minute, apoi să bei o cafea sau o băutură energizantă cu minimum 200 mg de cafeină.
  Semnele care anunţă somnolenţa sunt căscatul, lăcrimatul ochilor, clipitul des, dificultatea de a ţine ochii deschişi, vederea dublă sau înceţoşată, nevoia imperioasă de a închide ochii, aţipitul, neatenţia, sentimentul de anxietate, scăderea vitezei de reacţie, devieri de la traiectorie. Atenţie însă! Creierul nu îşi aminteşte microsomnul cu durată mai mică de 1–2 minute, de aceea oamenii nu îşi amintesc că au adormit.
   Toţi europenii dorm mai puţin acum decât în 2008, arată studiul Societăţii Europene de Cercetare a Somnului. Şi totuşi, există tot mai multe dovezi care arată că somnul ajută la relaxarea sinapselor la nivel cerebral şi că tulburările de somn provoacă hipertensiune arterială, boli coronariene şi boli metabolice. Toate aceste aspecte trebuie gestionate atât de fiecare persoană în parte, cât şi de cei care pot schimba legile. Societatea Română de Pneumologie va înainta un memoriu Ministerului Sănătăţii prin care va propune o mai bună diagnosticare şi tratament adecvat al bolilor care afectează somnul. În viitorul apropiat se va întâlni cu reprezentanţii asociaţiei transportatorilor şi va pune la dispoziţia lucrătorilor din Poliţie pliante informative, pentru distribuire în trafic. Multe ţări lucrează la modificarea programului de lucru în ture.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.