Tinerii, şoferii profesionişti şi
persoanele care muncesc în ture de noapte sunt cei mai expuşi riscului de a
provoca un accident rutier din cauza somnolenţei la volan. 17 ore de vigilenţă sunt echivalente unei alcoolemii de 0,5 g/l, iar 24
de ore – unei alcoolemii de 1 g/l. Informaţiile au fost oferite la
începutul lunii decembrie de reprezentanţii Secţiunii de somnologie şi ventilaţie
noninvazivă a Societăţii Române de Pneumologie, la finalul studiului european
„Somnolenţa şi accidentele rutiere“. Studiul a făcut parte din proiectul „Wake-Up Bus“ („Autobuzul deşteptător“),
proiect demarat în iulie 2013 de European
Sleep Research Society (ESRS) şi care a implicat 19 ţări europene.
Potrivit studiului, România se
situează pe locul cinci, din 19 ţări, ca număr de accidente la volan cauzate de
somnolenţă. Legislativ, nici în
România, nici în Uniunea Europeană, patologia somnului nu se află pe lista afecţiunilor
care periclitează siguranţa traficului, dar unele ţări precum Germania, Olanda,
Spania, Marea Britanie şi Franţa au introdus reglementări care acordă o mare
importanţă acestei patologii, mai ales pentru şoferii profesionişti. Una dintre
reglementări face ca permisul de conducere să poată fi obţinut numai după
testarea şoferului pentru sindromul de apnee obstructivă de somn (SASO). Apneea
obstructivă de somn creşte de şapte ori riscul de adormire la volan.
Somnolenţa determină 20% din accidentele rutiere şi se face
responsabilă de catastrofe industriale. Majoritatea accidentelor rutiere
cauzate de somnolenţă se produc între orele 2 şi 6 dimineaţa şi între 14 şi 16
după-amiaza. Aceste ore corespund perioadei în care creierul este mai puţin
alert şi mai predispus la somn. Şofatul pe timp de noapte creşte riscul de
accidente de cinci-şase ori. „Somnolenţa ucide probabil mai multe persoane
decât o face alcoolul, deoarece şoferul somnolent nu frânează“, a atras atenţia
dr. Oana Deleanu, medic primar pneumolog cu competenţă pe somnologie, cu ocazia
conferinţei de presă care a avut loc la Institutul de Pneumologie „Marius
Nasta“.
Beţia şofatului şi inerţia tirului
Printre cei mai expuşi riscului
de accidente cauzate de lipsa de somn se numără tinerii, care combină lipsa de
somn cu şofatul pe timp de noapte. În 50% din accidentele cauzate de somnolenţă,
conducătorii auto au vârsta de cel mult 25 de ani. În plus, lipsa de somn
produce euforie, senzaţia de invincibilitate şi iluzii fatale, astfel că
tinerii îşi supraestimează capacitatea de a sta treji şi uneori calcă pedala de
acceleraţie.
Un alt grup expus acestui pericol
este cel format din şoferii profesionişti, deoarece conduc perioade lungi de
timp, pe distanţe mari, de obicei pe autostradă şi de multe ori pe timp de
noapte. În mod obişnuit, înainte de a pleca la drum, ei nu dorm suficient şi în
condiţii ideale şi trebuie să facă faţă presiunii economice de a aduna cât mai
multe ore de condus. Această populaţie prezintă şi o incidenţă crescută a
tulburărilor de tipul apneei de somn obstructive, pentru că vorbim despre
persoane sedentare prin natura meseriei, cu o alimentaţie mai degrabă nesănătoasă,
ceea ce predispune la creşterea în greutate şi obezitate, corelată cu SASO.
Este nevoie de screening pentru această tulburare, mai ales că tirurile „nu au
graniţe“. În plus, după cum atrage atenţia dr. Oana Deleanu, accidentele
provocate de şoferii de tiruri sunt de două ori mai frecvent soldate cu deces
decât accidentele de autovehicul, un motiv fiind acela că barierele de impact
de pe autostrăzi nu pot opri 40 de tone care circulă cu 80 km/oră.
Atenţie la gărzi!
Nu în ultimul rând, sunt în
pericol persoanele care muncesc în ture. Este cunoscut cazul anestezistului
francez care a suferit un accident fatal după o gardă de 30 de ore, iar familia
nu a putut încasa asigurarea de viaţă pentru că bărbatul condusese în stare de
somnolenţă, iar asiguratorul a considerat că s-a expus unui risc. După această
dramă, în Franţa s-a introdus obligativitatea reducerii gărzilor la 12 ore. Mai
mult, după cum atrag atenţia specialiştii în somnologie, deficitul de somn de o
oră îl recuperezi într-o zi – este exact ca la schimbarea de fus orar, în care
te recuperezi în tot atâtea zile câte ore ai decalat în programul tău de somn.
Alţi factori care cresc riscul de accidente din cauza somnolenţei sunt şofatul
fără pasageri, dar şi somnolenţa pasagerilor, molipsitoare, lipsa de experienţă
a şoferilor care au obţinut recent permisul, consumul de alcool şi de droguri, şofatul
imediat după masă şi şofatul pe autostradă sau pe distanţe lungi.
Semnale
de alarmă
Odată ce s-a instalat somnolenţa,
este greu să nu te ia somnul pe neaşteptate şi fără vreun avertisment. Niciuna
dintre măsurile precum deschiderea geamurilor, folosirea radioului, pornirea
aerului condiţionat sau mestecarea de gumă nu este eficientă în eliminarea
somnolenţei. Pot doar să o diminueze timp de câteva minute. Singura măsură
eficientă este somnul. Cel mai bine este să tragi pe dreapta într-un loc sigur şi
să dormi 15–20 de minute, apoi să bei o cafea sau o băutură energizantă cu
minimum 200 mg de cafeină.
Semnele care anunţă somnolenţa
sunt căscatul, lăcrimatul ochilor, clipitul des, dificultatea de a ţine ochii
deschişi, vederea dublă sau înceţoşată, nevoia imperioasă de a închide ochii, aţipitul,
neatenţia, sentimentul de anxietate, scăderea vitezei de reacţie, devieri de la
traiectorie. Atenţie însă! Creierul nu îşi aminteşte microsomnul cu durată mai
mică de 1–2 minute, de aceea oamenii nu îşi amintesc că au adormit.
Toţi europenii dorm mai puţin acum decât în
2008, arată studiul Societăţii Europene de Cercetare a Somnului. Şi totuşi,
există tot mai multe dovezi care arată că somnul ajută la relaxarea sinapselor
la nivel cerebral şi că tulburările de somn provoacă hipertensiune arterială,
boli coronariene şi boli metabolice. Toate aceste aspecte trebuie gestionate
atât de fiecare persoană în parte, cât şi de cei care pot schimba legile.
Societatea Română de Pneumologie va înainta un memoriu Ministerului Sănătăţii
prin care va propune o mai bună diagnosticare şi tratament adecvat al bolilor
care afectează somnul. În viitorul apropiat se va întâlni cu reprezentanţii
asociaţiei transportatorilor şi va pune la dispoziţia lucrătorilor din Poliţie
pliante informative, pentru distribuire în trafic. Multe ţări lucrează la
modificarea programului de lucru în ture.