Dacă terapeutica psihofarmacologică a făcut, în ultimele decenii, paşi uriaşi către eficienţă, clinica a evoluat pe măsură, nuanţându-şi analiza diagnostică. Treptat, conceptului de boală i s-au adăugat, ca substitute facultative şi variante nosologice, categoriile de sindrom şi de tulburare psihopatologică. Ca şi cum această lărgire a conţinutului noţiunii de boală nu ar fi fost suficientă, ea a fost diluată şi mai mult prin introducerea formulei de spectru psihopatologic. În sfârşit, precizări ca de pildă nucleu şimănunchi simptomatic sau menţionarea comorbidităţilor a lărgit, dacă nu a făcut dificilă şi uneori neclară, exprimarea clinică. (...)
"> Spectru, suprapunere, comorbiditate - Viața Medicală
Newsflash
Știri

Spectru, suprapunere, comorbiditate

de Dr. Al. TRIFAN - sept. 24 2010
Spectru, suprapunere, comorbiditate

   Dacă terapeutica psihofarmacologică a făcut, în ultimele decenii, paşi uriaşi către eficienţă, clinica a evoluat pe măsură, nuanţându-şi analiza diagnostică. Treptat, conceptului de boală i s-au adăugat, ca substitute facultative şi variante nosologice, categoriile de sindrom şi de tulburare psihopatologică. Ca şi cum această lărgire a conţinutului noţiunii de boală nu ar fi fost suficientă, ea a fost diluată şi mai mult prin introducerea formulei de spectru psihopatologic. În sfârşit, precizări ca de pildă nucleu şimănunchi simptomatic sau menţionarea comorbidităţilor a lărgit, dacă nu a făcut dificilă şi uneori neclară, exprimarea clinică. (...)

Aspecte ale acestor probleme au fost dezbătute la cel de-al III-lea CONGRES DE PSIHIATRIE A COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI, desfăşurat la Bucureşti în perioada 2–5 septembrie a.c. „Miezul dur“ al tematicii l-a constituit analiza fenomenului de suprapunere (overlapping) a două dintre afecţiunile
pervazive ale copilăriei ce concentrează în măsură din ce în ce mai mare atenţia cercetărilor clinice şi de laborator, şi anume autismul şi tulburarea deficitului de atenţie cu hiperkinezie (ADHD).
    Atacul tematic frontal a fost dat de dl prof. dr. Tiberiu Mircea cu expunerea: ADD şi Sindromul Asperger, mai apropiate ca ADHD de tulburarea de spectru autist? şi de dl prof. dr. Ştefan Milea cu prezentarea: Autism şi ADHD – probleme ale diagnosticului pozitiv şi diferenţial. În prima comunicare, dl prof. dr. Tiberiu Mircea a arătat că afecţiunile menţionate au o evoluţie de tip pervaziv, fiind considerate tulburări precoce ale dezvoltării neuronale, ceea ce le apropie atât ca simptomatologie clinică, cât şi ca potenţial etiologic. În cea de-a doua comunicare, dl prof. dr. Ştefan Milea a afirmat că diferenţierea tulburării autiste de ADHD întâmpină uneori dificultăţi reale. Dsa a subliniat că nu este vorba doar de confundarea celor două entităţi clinice, ci şi de riscul de a implica prea mult în raţionamente existenţa comorbidităţii, termen care ar fi impropriu. Confuzia poate fi întreţinută de faptul că, în mod greşit, se consideră că tulburarea primară este un deficit de atenţie, când de fapt este vorba de un exces al acesteia, adică de o hiperprosexie voluntară ce poate fi confundată cu neatenţia şi stereotipiile de mişcare specifice autiste. Din direcţia autismului poate veni de asemenea o tulburare de atenţie care, atunci când se asociază cu stereotipii, mimează ADHD. În plus, extinderea ariei de cuprindere a domeniului tulburării autiste şi adoptarea conceptului de tulburare de spectru autist nu reuşesc decât să facă puţin vizibilă graniţa ce desparte ADHD de autism.
    Probleme de sănătate mintală la copiii aflaţi în îngrijire substitutivă a fost tema propusă de dl conf. dr. Constantin Oancea şi de dna psih. Mariana Chihae.
    Un pronunţat caracter operativ l-a avut discuţia: Modele decizionale în psihiatria pediatrică – a cui voce este mai tare? Dna psih. Andra Raisa Petca a dezvoltat cele două modele principale aplicate în relaţia medic–pacient şi anume paternalismul versus decizia împărtăşită. Am reţinut aforismul, valabil pentru practica medicală în general: asentimentul este precursorul consimţământului.
    Printre lucrările de laborator a fost şi cea intitulată: Rolul biomarkerilor în tulburările de spectru autist, în care dna dr. Florina Rad şi colab. au prezentat biomarkerii corelaţi cu TSA, precum şi preocupările cercetătorilor în domeniu privind această corelaţie.
    În anii ’50 am aflat dintr-un tratat occidental de Fiziologie că gândurile sunt legate de existenţa unor circuite cerebrale care conectează neuronii de la suprafaţa creierului cu centrii subcorticali; descoperirea a dat lovitura de graţie corticismului pavlovian şi a făcut ca astăzi funcţionarea creierului să nu mai poată fi concepută fără identificarea multiplelor sale circuite. Despre acestea, cu referire specială la cel amigdalolimbico-prefrontal, a fost vorba în comunicarea: Neuroplasticitatea creierului, circuite neuronale şi procesele învăţării, susţinută de dna prof. dr. Iuliana Dobrescu şi colab.
    Un numeros colectiv de la Clinica de Neurologie Pediatrică a Spitalului „Al. Obregia“, sub conducerea dnei prof. dr. Sanda Măgureanu, şi de la Clinica de Psihiatrie a copilului şi adolescentului din acelaşi spital, sub conducerea dnei prof. dr. Iuliana Dobrescu, au evidenţiat: Influenţe şi relaţii dintre Neurologia şi Psihiatria pediatrice, folosind exemplificări de cazuri clinice. S-a arătat că afecţiunile cerebrale pot fi uneori atât de complexe, încât simptomele psihiatrice şi cele neurologice se intrică, iar susţinerea diagnosticului etiologic devine dificilă. Tot în perspectiva suprapunerii domeniilor Neurologie şi Psihiatrie s-a înscris lucrarea: Rolul echipei multidisciplinare în abordarea pacientului cu distrofie musculară şi progresivă Duchène-Becker, prezentată de dna conf. dr. Dana Craiu şi colab.
    Interdisciplinaritate şi întrepătrundere a fost şi deviza cursului: Eficacitatea psihoterapiei în psihoze, din perspectiva studiilor controlate şi rezultatelor actuale ale geneticii psihiatrice, susţinut de dna dr. Maria Grigoriu Şerbănescu.
    Specialist cunoscut cu experienţă de peste două decenii în problema ataşamentului, dna dr. Violeta Stan a vorbit despre: Copilul adoptat şi perspectivele sale de integrare în adolescenţă.
   Ce este sindromul Asperger, un autism înalt funcţional sau o tulburare de personalitate? La această întrebare au căutat răspunsul dna prof. dr. Lidia Nico-Udangiu şi colab. în comunicarea: Tulburare Asperger sau trăsături de personalitate din spectrul schizoid/schizotipal?
    Participanţii au putut urmări şi alte comunicări interesante de-a lungul celor patru zile de dezbateri, pe care nu le putem lista in extenso, ele fiind însă conţinute în caietul de rezumate al Congresului.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe