Newsflash
Știri

Speranță pentru cinici și carantină în Siberia

de Alexandra NISTOROIU - aug. 9 2016
Speranță pentru cinici și carantină în Siberia

     Cinicii au respins provocarea „găleților cu gheață“, considerând-o inutilă și demnă să genereze doar filmulețe virale și râsete. Se pare că s-au grăbit. Prin campania Ice Bucket Challenge s-au strâns fonduri importante pentru cercetarea în scleroza amiotrofică laterală (ALS). Un studiu finanțat cu un milion de dolari, adunați în urma campaniei din 2014, a condus la descoperirea unei gene care stă la baza unei părți din cazurile de ALS. Campania îi încuraja pe oameni să se filmeze aruncându-și în cap o găleată cu apă rece sau gheață, pentru a atrage atenția asupra acestei afecțiuni. S-au strâns, astfel, mai mult de o sută de milioane de dolari într-o singură lună, cu ajutorul cărora au putut fi finanțate multiple proiecte de cercetare. Unul dintre acestea a fost proiectul MinE, al Universității din Massachusetts, care a identificat o genă numită NEK1, implicată în 3% din cazurile de ALS, dar care este prezentă atât în formele familiale, cât și în cele sporadice ale bolii. Variantele acestei gene ar putea ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine boala și să caute noi tratamente. Studiul a fost cea mai mare explorare de până acum a formei ereditare de ALS și a fost posibil doar prin contribuția a 80 de cercetători din unsprezece țări, notează The Independent. Peste 17 milioane de oameni au intrat în jocul Ice Bucket Challenge, încărcând clipurile pe Facebook, cărora li s-au alăturat și multe persoane publice. Filmulețele au fost urmărite de 440 de milioane de oameni din întreaga lume.

 

     Primul american care a beneficiat de un dublu transplant de mâini vrea să renunțe la brațele primite. Jeff Kepner și-a pierdut ambele mâini după ce, în urmă cu șaptesprezece ani, o infecție bacteriană s-a răspândit în organismul său  și a făcut septicemie. Așa că, acum șapte ani, a fost entuziasmat de posibilitatea de a deveni un pacient-pionier, primul recipient al unui dublu transplant de mâini. Credea că intervenția de nouă ore îi va oferi șansa de a-și ține din nou în brațe soția. Acum însă vrea să scape de mâinile străine. „Din prima zi și până în prezent, n-am putut să le folosesc“, a explicat el pentru revista Time. Kepner spune că îi erau mult mai utile brațele protetice decât transplantul. Protezele i-au permis, timp de zece ani, să conducă și să își păstreze locul de muncă. După care cineva i-a oferit ocazia de a le înlocui cu niște brațe naturale, de la un donator de organe. A început operația, la Centrul medical al Universității din Pittsburg, conștient de posibilitatea respingerii de către organism a membrelor transplantate, dar convins că, dacă sensibilitatea nu va reveni în cel mult un an, le va putea înlocui cu vechile proteze. Astăzi spune că nu mai vrea să treacă prin alte intervenții chirurgicale care să facă mai ușoară folosirea mâinilor. S-a săturat de operații. Povestea sa ilustrează, din păcate, riscurile inerente încercărilor de a scrie istorie medicală și de a servi drept subiect în experimente atât de ambițioase. Cu câteva luni înainte, chirurgii anunțau eșecul primului transplant de uter încercat în America, după ce o infecție făcuse ca pacienta în vârstă de 26 de ani să se bucure că a supraviețuit.

     Autoritățile ruse au evacuat crescătorii nomazi de reni și au pus în carantină o parte din regiunea siberiană, după ce o epidemie de antrax din zonă a omorât deja mai mult de o mie de animale, anunță Associated Press. Apariția bolii bacteriene în regiunea Yamalo-Nenets este prima epidemie fatală de antrax raportată în Rusia în ultimii 75 de ani. Biroul guvernamental responsabil de această regiune, aflat la 2.000 de kilometri de Moscova, spune că 13 oameni, inclusiv copii, au fost deja spitalizați fiindcă au contractat boala, iar alți 63 sunt potențial afectați. Crescătorii de animale sunt evacuați în capitala regiunii, Salekhard.

 

     Administrația americană a medicamentului face primii pași spre slăbirea restricțiilor pentru bărbații care fac sex cu bărbați, în ceea ce privește donarea de sânge. Ca parte a eforturilor de a stopa transmiterea infecției cu HIV, FDA le interzice acestora să doneze sânge dacă nu a trecut cel puțin un an de la ultimul contact homosexual. Până în decembrie, interdicția fusese, de fapt, una totală (indiferent de cât timp trecuse, bărbații homosexuali nu aveau să doneze). Acum, potrivit Reuters, agenția dă semnale că ar putea să meargă chiar mai departe cu compromisul, către o evaluare individuală a riscurilor, care ar cuprinde, de pildă, întrebarea dacă bărbatul se află sau nu într-o relație monogamă. Grupurile de activiști pentru drepturile persoanelor homosexuale au fost foarte vocale, în special după tragedia de la clubul gay din Orlando, când, pentru ajutorarea victimelor, băncile de sânge făceau apeluri necontenite la donarea de sânge, dar în același timp bărbați homosexuali care ar fi vrut să doneze erau trimiși acasă. Marți, FDA a anunțat că va deschide consultări publice privind recomandările actuale și că toți cei interesați de subiect pot trimite comentarii, susținute de dovezi științifice. Această mișcare a FDA vine după ce 115 membri ai Congresului american au semnat o scrisoare adresată șefului agenției, Robert Callif, în care îi cereau să renunțe la această practică discriminatorie.

 

     Cu o rată mai mică de 1% de donare a organelor în India, experții în sănătate spun că este necesar ca publicul să primească informații mai multe despre acest proces, citim pe Indo-Asian News Service. Jumătate de milion de indieni mor, în fiecare an, fiindcă nu primesc la timp organele de care au nevoie. „Guvernul trebuie să ia măsurile necesare, să facă o campanie de comunicare pe scară largă. Moartea cerebrală trebuie să fie o entitate recunoscută în spitale, iar licența (pentru prelevare de organe) trebuie să fie acordată în toate statele“, a spus un expert indian în cardiologie pentru sursa citată. „Una dintre cele mai mari provocări este să îi convingem pe oameni că moartea cerebrală este reală, fiindcă trupul e cald încă, organismul încă respiră...“, a spus profesorul Aarti Vij, reprezentant al agenției indiene de transplant, în cadrul unei conferințe pe tema transplantului și donării de organe.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe