Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Spirometria, utilă după vârsta de 40 de ani

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE miercuri, 29 mai 2013
   O nouă premieră s-a produs în ţara noastră: realizarea unui studiu de prevalenţă a bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) în România. Studiul are acoperire naţională, iar datele culese pe bază de chestionar sunt completate cu evaluarea prin spirometrie.
   „România avea nevoie de o astfel de cercetare, cu atât mai mult cu cât, până în anul 2020, se estimează că BPOC va deveni a treia cauză de deces la nivel global“, spune prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele interimar al Societăţii Române de Pneumologie (SRP), care consideră că datele rezultate din acest studiu sunt dovada vie a faptului că BPOC reprezintă o provocare pentru ţara noastră. Mai mult, o informaţie elaborată pe plan mondial spune că, în anul 2025, în primele zece boli se vor regăsi cu siguranţă cele cardiovasculare, dar şi cel puţin patru boli respiratorii. Iar cap de afiş, potrivit profesorului Mihălţan, ar fi BPOC: „are o dinamică teribilă, care va exploda şi în România“. Îngrijorător, în viziunea oficialului SRP, este faptul că dintre cei care ştiau că au această boală (16% din cei aflaţi la risc) prea puţini (27%) ajung la pneumolog.
   Ce înseamnă faptul că majoritatea pacienţilor ajung doar la medicul de familie? Pe de o parte, spune preşedintele SRP, în­seamnă că boala este subdiag­nosticată (medicul de familie tratează uneori doar infecţia intercurentă şi nu boala de bază), iar pe de altă parte, pacientul nu mai ajunge la specialistul pneumo­log. Există şi un traseu invers: pacientul vine la pneumolog, este diagnosticat, merge apoi la medicul de familie, care îi preia tratamentul, iar după trei luni, pacientul se simte mai bine şi nu mai revine la medicul pneumolog; există şi această capcană. Odată dispăruţi din vizorul medicului pneumolog, mulţi bolnavi vor face acutizări sau chiar insuficienţă respiratorie şi vor ajunge la terapie intensivă. Există studii care arată că jumătate din pacienţii care ajung la terapie intensivă mor în anul următor, pentru că rata de supravieţuire în faza de expresie acută a insuficienţei respiratorii presupune riscuri suplimentare. De aceea, profesorul amintit consideră că este mult mai bine ca această boală să fie diagnosticată precoce, monitorizată, cu o legătură permanentă medic de familie – medic pneumolog (eventual medic internist), astfel încât pacientul să primească îngrijiri competente pe tot parcursul vieţii.

 

Metodologie validată internaţional

 

   Studiul a fost realizat în perioada iulie-august 2011, de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS), cu sprijinul ştiinţific al SRP. Dr. Dana Fărcăşanu, directorul executiv al CPSS, spune că este primul studiu din România (pentru această patologie, n.n.) realizat pe o metodologie validată internaţional şi cu o componentă clinică – spirometria – ca analiză exploratorie.
   „Din punctul de vedere al sănătăţii publice, este evident că bolile pulmonare obstructive cronice reprezintă o prioritate de sănătate publică în România, alături de cele cardiovasculare şi de neoplasme“, spune medicul de la CPSS. De altfel, continuă aceasta, profilul epidemiologic al României se apropie de cel european, prevalenţa bolilor cronice devenind o problemă, motiv pentru care statul va trebui să ia măsuri, să adopte şi să implementeze politici de sănătate în acest domeniu, dar bazându-se pe evidenţe. Şi acest studiu, tocmai asta aduce: cifre clare, pe eşantioane validate ştiinţific, care pot să fundamenteze deciziile în acest sens.

 

Expunerea de la domiciliu

 

   În afară de fumat, printre factorii favorizanţi ai BPOC regăsim poluarea casnică şi cea extradomiciliară, industrială. Profesorul Mihălţan spune că, în ceea ce priveşte poluarea casnică, cei mai mari poluanţi sunt realizaţi prin combustia de lemn, cărbune şi chiar kerosen. La aceştia se adaugă o serie de poluanţi realizaţi prin folosirea mijloacelor de dezinfecţie, stocate în debarale. În mediul extradomiciliar, la competiţie sunt gazele de eşapament, particulele diesel şi mixturile de pulberi emanate prin coşurile fabricilor.
   În ceea ce priveşte fumatul, dr. Florentina Furtunescu, de la UMF „Carol Davila“ Bucureşti, afirmă că, „deşi pare favorabil, este totuşi îngrijorător faptul că prevalenţa fumatului a scăzut pe măsură ce a crescut vârsta, deoarece acest lucru nu înseamnă că oamenii se lasă de fumat pe măsură ce înaintează în vârstă, ci că, de fapt, cohortele mai tinere fumează mai mult decât generaţiile vârstnice, ceea ce ne îndeamnă pe noi, cei care facem sănătate publică şi politici de sănătate, să milităm tot mai vizibil şi mai eficient împotriva fumatului“.
   Urmare a diferenţelor foarte mari dintre bărbaţi şi femei şi pe grupe de vârstă, analizând combinat aceste variabile, realizatorii studiului au constatat că prevalenţa BPOC creşte semnificativ cu vârsta la bărbaţi, în vreme ce rămâne staţionară la femei.

 

În loc de concluzii

 

   O rezultantă a studiului a fost şi conştientizarea faptului că utilizarea doar a chestionarului de screening în practica medicală zilnică nu este suficientă. Analiza sensibilităţii fiecăreia din întrebările de screening şi pentru anumite aso­cieri clinice considerate semnificative au relevat că istoricul de dispnee, tuse şi wheezing este capabil să identifice 77%, 65% şi, respectiv, 60% din persoanele bolnave, iar aso­cierile clinice nu par să îmbunătăţească sensibilitatea metodei.
   Asocierile clinice au fost însă utile în a-i identifica în mod corect pe cei care nu sunt bolnavi, fapt care, potrivit realizatorilor studiului, are o importanţă practică majoră, pentru că îndeamnă la includerea spirometriei în examenul de bilanţ al stării de sănătate, după vârsta de 40 de ani.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.