Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

STEMI, la doi ani de la debut

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE joi, 6 decembrie 2012
   După doi ani de la implementare, programul de tratament intervenţional în infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST (STEMI) este un succes pentru România, consideră participanţii la întrunirea de zilele trecute a filialei Bucureşti a Societăţii Române de Cardiologie (SRC). Cu această ocazie, a fost făcută o evaluare a rezultatelor programului intervenţional. Indicatorii iniţiali (august 2010) previzionau tratarea a 3.500 de pacienţi pe an, cu un cost mediu de 1.000 de euro per pacient, în cele 11 centre existente la acel moment. Acum sunt 12: patru în Bucureşti, câte două la Cluj-Napoca şi Tg. Mureş, câte unul la Timişoara, Oradea şi Iaşi, precum şi clinica particulară ICCO, de la Braşov, care s-a adăugat după debutul programului.
   Rezultatele la unul, respectiv doi ani de când a fost iniţiat programul, au fost prezentate de prof. dr. Dragoş Vinereanu. Potrivit acestuia, numărul pacienţilor incluşi în program se ridică la 4.052 în primul an, respectiv, 9.879 după doi ani (mult peste ţinta propusă iniţial, de 3.500 de pacienţi), din care au beneficiat de angioplastie coronariană 3.547 de pacienţi în primul an, numărul acestora crescând până la 8.616 după cel de-al doilea an. „Din august 2010, numărul pacienţilor a cunoscut o creştere accentuată lună de lună, care a atins un anumit platou în 2010–2011, după care a început din nou să crească, atingând un alt platou, undeva în jur de 400 de angioplastii pe lună, la nivel de ţară, în al doilea an“, explică profesorul Vinereanu.
   În septembrie 2012, au fost 437 de pacienţi incluşi în program, din care 379 de angioplastii, iar în octombrie, 458 de pacienţi, cu 402 angioplastii. Prin urmare, plafonul atins este de 400–450 de pacienţi incluşi lunar în program, din care aproximativ 400 cu angioplastie primară. O reducere uşoară însă se înregistrează în lunile de vară.
   Defalcat, cel mai mare număr de pacienţi se înregistrează la cele patru centre din Bucureşti şi la Institutul Inimii din Cluj – undeva între 500 şi 650 de pacienţi la acest moment. Urmează Iaşiul, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, cele două centre de la Tg. Mureş, Spitalul Judeţean din Cluj (care a cunoscut o creştere semnificativă în ultima vreme) şi Institutul de Boli Cardiovasculare al Armatei. Oradea are în continuare un număr mic de pacienţi, iar la Braşov au fost circa 20 de pacienţi pe lună.

România şi alte ţări

   La nivel naţional, rezultatele arată că, odată cu implementarea STEMI, s-a înregistrat o reducere importantă a numărului pacienţilor care nu beneficiază de reperfuzie (32%) şi a celor care beneficiază de reperfuzie prin tromboliză (la doar 5%) şi un salt imens al pacienţilor care beneficiază de angioplastie coronariană (63% din infarctele pe care le avem în România).
   Unde ne aflăm, dacă e să raportăm numărul de angioplastii coronariene la milionul de locuitori, faţă de alte ţări? Potrivit situaţiei prezentate de profesorul Vinereanu, România se situează între ţările din jur (Bulgaria, Serbia, Croaţia), dar încă la jumătate faţă de Ungaria, Polonia, Cehia şi departe, de exemplu, de Elveţia. Şi rata mortalităţii a suferit o modificare importantă: odată cu debutul programului de tratament intervenţional al infarctului, a scăzut rapid de la 13 la 7,55%, la nivelul întregii ţări. Pe subgrupe, pacienţii care au beneficiat de angioplastie coronariană au o mortalitate de 5%, cei cu reperfuzie prin tromboliză 7%, iar cei care nu au beneficiat de niciun tip de reperfuzie rămân cu o rată mare de mortalitate, aşa cum era şi înainte, de aproape 13%. „Acest 5% ne situează sub media din SUA, pentru bolnavii care beneficiază de angioplastie primară. Datele prezentate la congresul român de cardiologie de colegii americani arată o rată a mortalităţii de 5,4%. Deci stăm mai bine decât ei. În sfârşit, stăm şi noi mai bine decât americanii la ceva“, completează prof. dr. Dragoş Vinereanu.

Statistici interpretate

   Referindu-se la aşa-zisa reducere a mortalităţii în rândul pacienţilor trataţi convenţional, dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu spune că mulţi pacienţi sunt declaraţi ca fiind agioplastiaţi în programul de infarct, dar este dificil ca cineva să-şi dea seama câţi sunt cu angioplastie primară şi câţi cu angioplastie amânată. Folosind termenul de angioplastiaţi cu infarct de miocard, se poate ajunge la concluzia că peste 60% din pacienţi sunt trataţi cu angioplastie, fie ea primară sau întârziată. Privite aşa, lucrurile înseamnă că avem 33% din pacienţi care nu beneficiază de nicio procedură şi 6% pacienţi cu tromboliză. Însă, potrivit datelor prezentate de doctorul Tatu-Chiţoiu, date mult mai stricte în ceea ce priveşte numărul pacienţilor care au făcut cu adevărat angioplastie primară, situaţia se schimbă radical. Astfel, circa 47% din pacienţi sunt cu angioplastie primară, 6% cu tromboliză, iar 47% sunt trataţi convenţional. Dintre cei trataţi convenţional însă, o bună parte, din ce în ce mai mare, beneficiază de tratamentul intervenţional, aplicat la o distanţă mică de momentul internării. „Aceasta este de fapt explicaţia reală a reducerii mortalităţii la pacienţii trataţi convenţional. Aceştia sunt iniţial stabilizaţi prin tratament medicamentos, iar ulterior rezolvaţi prin angioplastie“, explică dr. Tatu-Chiţoiu.

Probleme în oraşele mici

   Mâhnirea participanţilor la întrunire a fost legată de faptul că, deşi ambulanţele şi SMURD se „mişcă“ foarte bine, pacienţii ajung totuşi cu întârziere la spital. Prezent la eveniment, dr. Raed Arafat, ministrul sănătăţii, a relatat o situaţie pe care a remarcat-o inclusiv în timpul unui control făcut la un spital dintr-un oraş mic, unde a constatat cum o tânără de 38 de ani, care suferise un infarct miocardic acut STEMI, era reţinută acolo deoarece medicul a considerat că poate să o reţină şi să nu o trimită la un centru unde să fie tratată corespunzător. „Sunt mulţi bolnavi reţinuţi în spitale mici, care nu sunt raportaţi în STEMI, şi nu intră în program“. În ultima perioadă însă, spune ministrul, lucrurile s-au îmbunătăţit, deoarece anul trecut MS a început un program de urmărire şi de obligare a transferului în infarct. Cu alte cuvinte, infarctul se raportează, iar în momentul în care bolnavul nu poate primi tratament cel puţin la nivel de tromboliză, MS recomandă şi chiar insistă pentru transferul acestuia către un centru unde măcar să i se poată face tromboliză.
   În ce priveşte creşterea capacităţii de intervenţie, doctorul Arafat s-a referit la faptul că în ţară sunt aparate (angiografe) nefolosite, pentru care nu există medici specializaţi. În plus, MS are de gând să facă şi o achiziţie pe acord-cadru a unui număr de angiografe, pentru înlocuiri, acolo unde se impune, dar şi pentru deschiderea unor noi centre, atunci când va exista personalul necesar. În prezent sunt 36 de medici în proces de obţinere a atestatului şi, dacă nu se vor întoarce în centre deja funcţionale, s-ar mai putea deschide încă trei centre. Promisiunea ministrului pentru aceşti medici este că va încerca să-i convingă să meargă în spitale de linia întâi, asigurându-i că va căuta să se înţeleagă cu autorităţile locale, pentru a le oferi o locuinţă, fără să-i coste ceva.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.