Prevenţia infecţiilor parenterale

     OMS a identificat patru acţiuni-cheie prin care ţările pot preveni hepatitele virale B şi C în rândul consumatorilor de droguri injectabile. Din cele aproximativ 16 milioane de persoane care-şi administrează droguri i.v., se estimează că 10 milioane sunt infectate cu virusul hepatitic C şi 1,2 milioane cu VHB. OMS recomandă: • implementarea şi dezvoltarea programelor de prevenţie a transmiterii HIV, precum cele privind seringile şi acele sterile şi terapia de substituţie a opioidelor (cu metadonă şi buprenofină) • oferirea unei scheme rapide de vaccinare pentru hepatita B (trei săptămâni în loc de şase luni) persoanelor care-şi injectează droguri • utilizarea seringilor cu „spaţiu mort“ mai mic, ce reţin mai puţin sânge după folosire • implicarea consumatorilor de droguri în programele de prevenţie a hepatitelor. (Dr. M. D.)

Vaccinarea antirotavirală: penetranţă scăzută în România

     Potrivit unui sondaj al Societăţii Române de Pediatrie (SRP), realizat în cadrul campaniei „Să protejăm copilăria“, 51% din mame nu au cunoştinţă de vaccinarea împotriva rotavirusului şi doar 35% din cele care ştiau de această soluţie au ales să-şi imunizeze copilul. Astfel, faţă de vaccinarea împotriva altor boli (pneumonie, varicelă, hepatită B), pentru cea antirotavirus optează de două ori mai puţine mame. Rotavirusul a necesitat spitalizarea în opt din zece cazuri, mai mult decât pentru copiii cu hepatită B sau pneumonie. Dl prof. dr. Marin Burlea, preşedintele SRP, afirmă că 37.595 de copii au fost afectaţi anul trecut de această infecţie, iar statisticile româneşti arată că 95% din copii vor contracta infecţia cu rotavirus înainte de a împlini cinci ani, în condiţiile în care cele mai mari riscuri, uneori fatale, le prezintă sugarii cu vârsta sub un an. Conform OMS, rotavirusul este una din principalele cauze ale bolii diareice şi deshidratării la copil. OMS recomandă introducerea vaccinului împotriva rotavirusului  în programele naţionale de imunizare. (Dr. T. G.)

Implant cohlear cu portelectrod lung

     La 23 iulie a.c., la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu“ Bucureşti a fost efectuat primul implant cohlear cu portelectrod lung, la o pacientă în vârstă de 11 ani, diagnosticată în urmă cu şase luni cu hipoacuzie neurosenzorială, cu scădere pe frecvenţele medii şi înalte peste 85 de decibeli. După trei săptămâni de la operaţie, pacienta va reveni la audiologie, când se va face activarea implantului cohlear. Durata reglajului va fi de peste un an,  după care vor urma şedinţe de logopedie, timp de doi–trei ani pentru formarea memoriei auditive. (Dr. M. D.)

Pledoarii corporatiste

     Într-un comunicat primit la redacţie, Alianţa pentru Sănătate din România supune atenţiei mediului politic şi publicului larg soluţionarea unor aspecte, pentru evitarea blocării sistemului de sănătate prin falimentul companiilor din domeniu, care au contracte cu statul. Una ar fi plata TVA la încasarea facturilor de către companii sau compensarea datoriei acestora către bugetul de stat cu sumele pe care le au de încasat de la unităţile sanitare publice. Altă măsură necesară şi urgentă pentru un sistem sanitar mai performant ar fi alocarea a minimum 6% din PIB pentru bugetul sănătăţii, se mai arată în comunicat. (Dr. M. D.)