Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Ştiri pe scurt

Pregătiţi pentru Nobel

Cu doar câteva zile înainte de anunţarea laureaţilor Nobel, în săptămâna 7–14 octombrie, bursa pariurilor a atins cote maxime. Analize scientometrice, predicţii (dez)interesate şi simple zvonuri se aglomerează înaintea zilei de luni, când – tradiţional – se anunţă câştigătorii Premiului Nobel pentru medicină sau fiziologie. Chiar dacă a devenit aproape un obicei, în anii din urmă, ca şi Premiul Nobel pentru chimie (anunţat miercurea) să fie acordat pentru descoperiri cu aplicaţii în biologie şi medicină, ne oprim, în avanpremieră la „Săptămâna Nobel“, la predicţiile făcute de compania Thomson-Reuters pentru domeniul medicinii. În urma analizei scientometrice aprofundate, previziunile îi includ, printre câştigătorii probabili ai Premiului Nobel pentru medicină, pe Adrian P. Bird (Edinburgh), Howard Cedar (Ierusalim) şi Aharon Razin (Ierusalim), „pentru descoperirile lor fundamentale privind metilarea ADN şi expresia genică“. O altă echipă cu potenţial de Nobel este, după urmaşii ISI, compusă din Daniel J. Klionsky (Ann Arbor), Noboru Mizushima (Tokio) şi Yoshinori Ohsumi (Yokohama), cu meritul de a fi „elucidat mecanismele moleculare şi funcţia fiziologică a autofagiei“. În fine, lista Thomson-Reuters a posibililor nobelizaţi pentru medicină în 2013 este închisă de Dennis J. Slamon (Los Angeles), pentru cercetarea sa de pionierat, care a identificat oncogena HER-2/neu, contribuind astfel la o terapie mai eficientă a cancerului. Luni, 7 octombrie 2013, după 12,30, Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska urmează să anunţe decizia la care va ajunge prin votul majorităţii. Rămâne de văzut dacă analiza scientometrică are o valoare predictivă suficientă pentru a numi laureaţii Premiului Nobel. (Dr. A. M.)

ANT s-a întâlnit cu presa

România se înscrie într-un trend ascendent în domeniul transplantului de organe, intrând în grupul ţărilor cu peste 100 de donatori în moarte cerebrală pe an, au anunţat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT). La conferinţa de presă au participat prof. dr. Irinel Popescu, dr. Victor Zota, coordonatorul programului naţional de transplant, şi dr. Dan Luscalov, director executiv ANT. Cu această ocazie, dr. Zota a anunţat că 50 de instituţii din ţară au depus dosar pentru acreditare la Agenţia Naţională de Transplant, dintre care 40 – pentru declararea morţii cerebrale, iar 10 – pentru activitatea de transplant. În cadrul întâlnirii a fost adus în discuţie faptul că în România nu există o comisie independentă care să supravegheze modul în care se realizează activitatea de transplant, în general, şi modul în care se alocă organele transplantate, în special. Potrivit dr. Zota, ANT, cu un personal ce numără cinci angajaţi, nu are printre atribuţii inspectarea activităţii centrelor de transplant, ci doar coordonarea activităţii de transplant şi acreditarea acestor centre. „Ar trebui ca Ministerul Sănătăţii, cu care avem un parteneriat, să-şi creeze un grup de experţi care să ofere această independenţă. Iar calitatea de expert se obţine foarte greu“, a mai spus dr. Zota. Tot potrivit medicului, în România există o evidenţă naţională a persoanelor care aşteaptă un transplant, dar nu există o listă unică, pacienţii fiind înscrişi pe liste de aşteptare regionale, care ţin de fiecare centru de transplant. Cu ocazia întâlnirii, medicul a descris, pe scurt, protocolul prin care unui pacient i se alocă un organ transplantat. El a subliniat faptul că vârsta nu este unul dintre criteriile aplicate în România în alegerea primitorului de organ, ci compatibilitatea, şi că decizia finală în acest sens îi aparţine chirurgului. (Mariana Minea)

Au început operaţiile pe cord la „Marie Curie“

Şase copii cu malformaţii cardiace congenitale au fost operaţi, pe cord deschis, la Centrul de cardiochirurgie al Spitalului „M. S. Curie“ din Capitală, graţie programului de dezvoltare a chirurgiei cardiovasculare pediatrice iniţiat de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu clinica San Donato şi asociaţia Bambini Cardiopatici nel Mondo. Intervenţiile au fost efectuate, în perioada 23–25 septembrie a.c., de o echipă de medici italieni condusă de profesorul Alessandro Frigiola, de la clinica San Donato, asistaţi de medici români. Dacă primele cinci au vizat copii (fetiţe) cu vârste între 2 şi 12 ani, cea de-a şasea – o intervenţie cardiologică la angiograf – a fost făcută unei fetiţe de 30 de ore, care a beneficiat de o septostomie, procedură ce i-a salvat viaţa oferindu-i mai mult timp pentru a ajunge la operaţia de care are nevoie. (D. D. M.)

Plan pentru eradicarea tuberculozei la copii

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat la 1 octombrie programul „Harta tuberculozei la copii: către zero decese“. Programul beneficiază de o investiţie anuală de 120 de milioane de dolari din fonduri guvernamentale şi din donaţii şi urmăreşte să aibă un impact major în prevenirea celor 74.000 de decese prin tuberculoză ce survin în fiecare an în rândul copiilor. OMS estimează că între 6% şi 10% din totalul deceselor prin tuberculoză afectează grupa de vârstă de 0–15 ani. Programul recomandă zece acţiuni la nivel naţional şi global, printre care: includerea nevoilor copiilor şi adolescenţilor în cercetare, în politici de dezvoltare şi practici clinice, colectarea şi raportarea unor date utile, inclusiv a metodelor de prevenţie, pregătirea de materiale de referinţă pe tema tuberculozei la copii pentru lucrătorii în sănătate, încurajarea expertizei locale şi lidershipului, asigurarea unui stoc neîntrerupt de medicamente antituberculoză pentru copii. De asemenea, programul presupune stabilirea unei comunicări eficiente şi a colaborării între sectorul de sănătate şi alte sectoare care sunt responsabile de sănătate şi de accesul la îngrijire, dezvoltarea de strategii bazate pe comunitate şi pe familie, dezvoltarea de noi instrumente de diagnostic, de medicamente şi de vaccinuri şi formarea de coaliţii şi parteneriate pentru evaluarea celor mai bune strategii pentru managementul TB. (Mariana Minea)
 

Centru de resurse

 

   Colegiul American al Medicilor, organizaţie ce cuprinde 137.000 de medici internişti şi din subspecialităţi conexe, a lansat un centru de resurse ce oferă membrilor săi o serie de documente pentru a răspunde la întrebări legate de schimbările în asigurările de sănătate şi noile pieţe în domeniu. Acestea vor fi disponibile în fiecare stat, începând cu 1 octombrie, conform Affordable Care Act. Centrul de resurse conţine informaţii generale pentru internişti şi pacienţii lor, precum şi ghiduri şi răspunsuri la cele mai frecvente întrebări despre înscrierea de asigurare. Conform unor sondaje de opinie, medicii sunt consideraţi o sursă de informare de încredere pentru punerea în aplicare a noii legi a îngrijirilor de sănătate şi îşi pot ajuta pacienţii să afle modificările din domeniul asistenţei medicale şi să aleagă din noile opţiuni de acoperire a serviciilor medicale. (Dr. M. D.)

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.