Psoriazisul, o afecţiune sistemică

   La 29 octombrie este marcată Ziua mondială a psoriazisului, prilej cu care International Federation of Psoriasis Association, asociaţiile membre IFPA şi grupurile de sprijin desfăşoară activităţi în întreaga lume, cu scopul  de a îmbunătăţi informarea, a demonta miturile şi a educa pacienţii şi publicul în legătură cu această afecţiune. Tema din acest an – „Acces global la tratament“ – subliniază faptul că peste 125 de milioane de persoane au psoriasis, dar nu toate au acces la tratament. Terapia precoce şi eficientă diminuează povara bolii pentru pacienţi, familiile lor şi comunitate. Un studiu danez, prezentat la Congresul ESC (European Society of Cardiology) din acest an, arată importanţa evaluării şi tratamentului regulat al factorilor de risc cardiovascular (obezitate, fumat, sedentarism) la cei cu psoriasis. Aceşti pacienţi ar trebui să efectueze screening pentru boli cardiovasculare, deoarece au un risc mai mare – direct proporţional cu severitatea psoriazisului – de a dezvolta insuficienţă cardiacă decât populaţia generală. Inflamaţia cronică este o caracteristică a ambelor afecţiuni şi poate juca un rol semnificativ în dezvoltarea şi progresia lor. Aşadar, psoriazisul trebuie considerat o boală inflamatorie sistemică, mai degrabă decât o leziune cutanată izolată. Cu acest prilej, Societatea Română de Dermatologie, în parteneriat cu Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune, au susţinut o conferinţă de presă, în care a fost lansată campania de educare şi informare „Fii inteligent! Renunţă la prejudecăţi!“, prin care publicul este invitat să fie solidar cu pacienţii cu psoriazis. (Dr. M. D.)

„Bagdasar-Arseni“, modernizat

   Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“ a fost inaugurat la 29 octombrie a.c., după ample lucrări de consolidare şi modernizare, iniţiate în 2007. Investiţia a constat în 35,4 milioane de euro (consolidare–modernizare, dotări în echipamente, dispozitive medicale şi mobilier), bani asiguraţi de Ministerul Sănătăţii, şi 4,3 milioane de euro – finanţare de la Banca Mondială, prin Ministerul Dezvoltării, în programul de reabilitare a clădirilor cu risc seismic crescut. În acest spital, ce cuprinde şase clinici universitare, cu 558 de paturi, sunt trataţi anual peste 25.000 de pacienţi. (Dr. M. N.)

Drepturile pacienţilor europeni

   La 25 octombrie a intrat în vigoare directiva 24/2011 privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere. Legea clarifică drepturile acestora privind rambursarea costurilor şi accesul la un tratament sigur şi de calitate în întreaga Uniune Europeană. Pacienţii care se deplasează într-un alt stat membru pentru a primi asistenţă medicală se vor bucura de acelaşi tratament ca şi cetăţenii ţării care prestează respectivele servicii medicale. Dacă au dreptul la acel serviciu şi în ţara de origine, ei vor fi rambursaţi de aceasta, la nivelul costurilor tratamentului din propria ţară. În unele cazuri, este posibil ca pacienţii să trebuiască să solicite o autorizaţie înainte de se deplasa în străinătate pentru tratament, în special dacă acesta presupune spitalizare sau asistenţă medicală foarte specializată şi costisitoare. Directiva va facilita accesul pacienţilor la informaţii privind serviciile medicale din alte ţări UE, oferindu-le mai multe opţiuni de tratament. Totodată, ea va înlesni colaborarea şi schimbul de informaţii dintre autorităţile naţionale din domeniul sănătăţii cu privire la standardele de calitate şi de siguranţă ale asistenţei medicale şi va sprijini dezvoltarea reţelelor europene de referinţă a centrelor de expertiză. Noua legislaţie va permite, de asemenea, ţărilor UE să desfăşoare o cooperare mai bună în ceea ce priveşte exploatarea potenţialului oferit de evaluarea tehnologiilor medicale şi e-sănătate. (Dr. M. C.)

Spitalul de Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgos“ la 30 de ani

Femeile obeze şi riscul de AVC

   În fiecare secundă, o persoană suferă un accident vascular cerebral. Din 15 milioane de pacienţi cu AVC în fiecare an în lume, şase milioane nu supravieţuiesc. Date recente, publicate în Lancet, arată o creştere cu 25% a numărului de  cazuri de AVC la persoanele cu vârste între 20 şi 64 de ani. La 29 octombrie, cu prilejul Zilei mondiale a accidentului vascular, s-a lansat o campanie globală care îndeamnă publicul: să cunoască factorii de risc personali (HTA, diabet, hipercolesterolemie); să aibă activitate fizică regulată; să menţină o dietă sănătoasă – cu multe legume şi fructe şi consum redus de sare – şi să-şi menţină tensiunea arterială în limite normale; să  limiteze consumul de alcool; să evite fumatul; să înveţe să recunoască semnalele de alarmă pentru AVC şi să ştie cum să acţioneze în prezenţa lor.  Femeile tinere obeze pot acţiona eficient pentru a-şi reduce riscul de AVC – prin  renunţarea la fumat, cunoaşterea valorilor TA, adoptarea de obiceiuri alimentare sănătoase –, conform unui studiu recent, realizat în Danemarca şi prezentat la Congresul ESC 2013. Dacă nu au tulburări metabolice (HTA, metabolism anormal al glucozei legat sau nu de sarcină, hipercolesterolemie), femeile supraponderale sau obeze nu au un risc mai mare de a face infarct miocardic sau AVC faţă de cele normoponderale, dar riscul creşte când sunt prezente tulburări metabolice. (Dr. D. M.)

DENT, la final

   În cadrul unei conferinţe de presă, Societatea de Stomatologie Estetică din România a anunţat finalizarea proiectului DENT (Dinamism, Eficienţă şi Noi Tehnologii în medicina dentară), la sfârşitul lunii viitoare. Început în octombrie 2010, acesta a cuprins cursuri de formare profesională (profilaxie dentară, ortodonţie, chirurgie maxilo-facială, estetică dentară, protecţia medicului, egalitatea de gen, egalitatea de şanse şi respectarea diversităţii) în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Galaţi, Sibiu, Arad, Tg. Mureş, Tg. Jiu, de care au beneficiat 3.900 de medici dentişti. De asemenea, au fost realizate şi distribuite gratuit 12 numere din „Cosmetic Dentistry Romania“ – revista oficială a SSER, cartea „Incursiune în estetica dentară“ (editor Florin Lăzărescu), precum şi cinci ghiduri de specialitate. (Dr. M. D.)

Un viitor fără plumb

   Anual, 600.000 de noi cazuri de copii cu dizabilităţi intelectuale sunt cauzate de intoxicaţia cu plumb, marea majoritate survenind în ţările cu venituri mici şi mijlocii, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Vopseaua cu plumb din casă, de pe jucării, mobilă sau alte obiecte este principala sursă a saturnismului la copii – vopseaua scorojită creează un praf contaminat cu plumb, care poate fi uşor ingerat. În plus, copiii au obiceiul de a introduce în gură jucării sau obiecte vopsite cu astfel de substanţe ori chiar să înghită aşchii de vopsea cu plumb, mai ales că acestea au un gust dulce. 143.000 de decese se produc anual din cauza saturnismului, iar vopseaua cu plumb continuă să contribuie la statistici, chiar şi în ţările unde a fost interzisă cu decenii în urmă – casele vechi, prost îngrijite, reprezintă un risc major mai ales pentru cei cu dificultăţi economice, care nu-şi permit costurile renovării. OMS cere statelor membre să adopte măsuri pentru eliminarea folosirii vopselelor cu plumb şi informarea publicului cu privire la renovarea locuinţelor unde acestea ar fi putut fi aplicate. Până în prezent, 30 de ţări au eliminat treptat vopseaua cu plumb, scopul unei alianţe globale dedicate acestui subiect, condusă de OMS şi Programul de Mediu al Naţiunilor Unite (UNEP), fiind ca numărul lor să ajungă la 70 în 2015. Expunerea la niveluri crescute de plumb afectează creierul şi sistemul nervos central, ducând la comă, convulsii sau chiar deces. La copii, nivelurile scăzute nu produc simptome evidente, însă afectează dezvoltarea cerebrală având drept consecinţe un IQ scăzut, modificări comportamentale (scăderea atenţiei, comportament antisocial) şi rezultate educaţionale mai slabe; la adult, cresc riscul de insuficienţă renală şi hipertensiune arterială. În perioada 20–26 octombrie, OMS şi UNEP au organizat Săptămâna de acţiune pentru prevenirea intoxicaţiei cu plumb, dedicată în acest an protejării copiilor. (Dr. M. C.)