Priorităţi multe, buget crescut

   Secretarul de stat în MAI, dr. Raed Arafat, a confirmat marţi, în cadrul şedinţei Comisiei de Sănătate a Senatului, alocarea unui buget de 270 de milioane de lei în 2014 pentru acţiunile prioritare din medicina de urgenţă, comparativ cu cele 80 de milioane de lei alocate în 2013. De aceste fonduri vor beneficia şase programe. Este vorba de programul naţional de anestezie şi terapie intensivă şi programul naţional pentru infarct (de tratament intervenţional în infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST – STEMI), care continuă şi care au rezultate foarte bune, a spus medicul. Aproximativ cinci milioane de lei vor fi alocate programului de prevenire a morţii subite, destinat „persoanelor care au făcut stop cardiac, au fost resuscitate, s-au recuperat, şi cărora li se vor implanta defibrilatoare automate, pentru a nu reintra în stop“, a menţionat dr. Arafat. Pe lista priorităţilor cu finanţare din acest buget intră şi programul naţional de traumă, prin care se va deconta tot ce înseamnă dispozitive medicale folosite pentru tratamentul traumatismelor aduse în urgenţă, şi programul de accident vascular cerebral, care prevede tromboliza în cazurile selectate, precum şi, în două centre selectate, manevrele de neuroradiologie intervenţională. Cel de al şaselea pe listă este un „mic program de recoltare mobilă de sânge“. Dr. Arafat a subliniat că suplimentarea faţă de ce poate să asigure Casa va asigura continuitatea tratării performante a pacientului inclusiv după segmentul prespital şi UPU. Cu această ocazie, secretarul de stat a prezentat şi o comparaţie de buget: dacă la UPU, bugetul necesar pe un an este în jurul a 450 de milioane de lei, incluzând salarii, consumabile, analize etc., finanţarea de 270 de milioane de lei pentru programul „Acţiuni prioritare“ nu include salariile, ci numai consumabilele şi materialele specificate. (M. G. M.)

Dezbatere: îngrijire în bolile rare

Consiliul Naţional pentru Bolile Rare (CNBR) s-a reunit săptămâna aceasta la Bucureşti, pentru a doua oară de la înfiinţare, în cadrul campaniei pentru Ziua bolilor rare 2014. A fost o întâlnire de lucru unde s-au analizat propunerile şi datele prezentate la sesiunea anterioară, dar şi teme precum: Ziua bolilor rare şi stadiul actual privind bolile rare în România; metodologia de acreditare a centrelor de expertiză; registrul pacienţilor cu boli rare; diagnostic, îngrijire şi tratament în bolile rare; servicii socio-medicale; Programul naţional pentru bolile rare etc. Prof. dr. Maria Puiu, preşedinta Societăţii Române de Genetică, spunea că existenţa acestui consiliu reprezintă o speranţă că lucrurile vor merge într-un ritm mai alert şi că „vom reuşi să creionăm şi chiar să aducem Planul naţional pentru boli rare în faza de implementare“. CNBR are în componenţă un preşedinte (prof. dr. Maria Puiu), un vicepreşedinte (prof. dr. Emilia Severin), un secretar (Dorica Dan) şi 17 membri, din specialităţi diferite, implicaţi în managementul bolilor rare, în proiecte de cercetare privind bolile rare şi în redactarea Planului naţional pentru boli rare. (D. D. M.)

Un nou start la finanţare din fonduri europene