CNAS trage medicii pe sfoară?

Medicii şi CNAS se contrazic cu privire la nedecontarea consultaţiilor efectuate în ambulatoriul de specialitate prin noile norme ale Ministerului Sănătăţii, respectiv CNAS – OMS 619/CNAS 360 Anexa 7, lit. B, pct. 1.3.1. Medicii spun că, după modificările efectuate în sistemul informaţional unic integrat (SIUI), „medicilor de policlinici nu li se mai decontează pentru luna iulie 2014 două consultaţii pe lună pentru asiguraţii cu boli cronice, aşa cum s-a procedat până acum, ci numai una”. CNAS face precizarea că „şi vechile norme de aplicare ale Contractului-cadru prevedeau o consultaţie pe lună sau pe trimestru în cazul pacienţilor cu afecţiuni cronice, în funcţie de decizia medicului specialist“. Dr. Dan Pereţianu, preşedintele sindicatului medicilor din Bucureşti, subliniază că din actualele norme lipseşte prevederea, care, pe lângă cea menţionată de CNAS, exista în normele de anul trecut (OMS423/CNAS191/2013), potrivit căreia „Casele de asigurări de sănătate suportă contravaloarea a maximum două consultaţii pentru cazurile cu diagnostic deja confirmat la externare, sau pentru cazurile care necesită urmărirea evoluţiei sub tratament a pacientului în ambulatoriu“. El consideră că, de acum, medicii fie se vor conforma şi nu vor mai consulta de două ori pe lună un pacient cronic, fie vor înregistra pacientul o dată ca acut sau subacut şi o dată cronic. (D. D. M.)

Masterat mixt: cardio-economie

     London School of Economics and Political Science (LSE) şi Academia Europeană a Inimii (din cadrul Societăţii Europene de Cardiologie) anunţă lansarea unui program de masterat adresat profesioniştilor care lucrează în câmpul ştiinţelor cardiovasculare. Masterul de Health Economics, Outcomes and Management in Cardiovascular Sciences este menit să îi echipeze pe specialiştii în boli cardiovasculare cu aptitudini de management sanitar, economie, cercetare şi politici publice, pentru ca aceştia să îşi poată asuma poziţii de conducere sau consultative în acest câmp. Este vorba de primul program postuniversitar de acest tip, care le oferă profesioniştilor ce lucrează deja în zona bolilor cardiovasculare posibilitatea de a obţine o nouă calificare formală, fără să renunţe la activitate pe perioada studiilor. Astfel, în timpul a patru cursuri intensive ce durează fiecare câte două săptămâni, participanţii vor obţine o nouă înţelegere teoretică şi conceptuală a domeniului health economics, a cercetării rezultatelor şi a managementului, dezvoltându-şi totodată abilităţile necesare pentru a obţine o avansare mai rapidă în carieră sau pentru a se reorienta către un sector înrudit, precum managementul de spital, industria farmaceutică şi a dispozitivelor medicale, consultanţa, organizaţiile guvernamentale şi nonguvernamentale. Programul de masterat va debuta în decembrie 2015, iar înscrierile se fac începând cu octombrie 2014. Alături de o mare varietate de discipline opţionale, masteratul oferă şase cursuri obligatorii: analiza economică pentru politicile de sănătate; calitate şi rezultate în ştiinţele cardiovasculare; evaluarea economică în sănătate; analiza sistematică şi metaanaliza; epidemiologia şi prevenţia cardiovasculară; disertaţia în health economics, rezultate şi management. (A. N.)

Operat pe cord deschis la 87 de ani

     Academicianul Dinu C. Giurescu a fost operat recent, pe cord deschis, ca urmare a unei disecţii de aortă de care acesta suferea. Intervenţia, care a durat 12 ore, a fost realizată la un spital privat din Capitală, de o echipă chirurgicală condusă de conf. dr. Horaţiu Moldovan. Intervenţia a constat în înlocuirea unei porţiuni din artera aortă, la ieşirea din inimă şi a arterelor carotide care alimentează creierul. Operaţia este o premieră la nivel naţional, spune medicul Moldovan, academicianul Giurescu fiind cel mai în vârstă pacient care a suferit o asemenea intervenţie chirurgicală. (D. D. M.)

O sarcină ceva mai digitală

Într-o lume în care tot mai multe gravide apelează la internet pentru a-şi lămuri anumite întrebări de natură medicală, medicii trebuie să le întâlnească acolo pentru a le oferi informaţii de încredere. Este ideea de la care a plecat o echipă de cercetători din Australia, care testează o aplicaţie pentru smartphone menită să ofere sfaturi medicale personalizate femeilor însărcinate. Aplicaţia îşi propune să suplinească golul de informaţie care poate apărea în cel de-al doilea trimestru al sarcinii, a explicat dr. Dianne Rodger, Senior Research Associate la Universitatea din Adelaide. Aplicaţia este creată pentru a oferi informaţii despre ceea ce este normal sau nu să se întâmple în diferite etape ale sarcinii, precum şi sfaturi adaptate sau date de contact ale specialiştilor. Echipa care a dezvoltat aplicaţia a publicat un studiu în februarie 2014 în jurnalul Midwifery pe tema abordărilor informale folosite în comunicarea cu pacientele de către personalul implicat în asistenţa prenatală, concluzionând că „Nu există o procedură standardizată pentru oferirea informaţiei. Ne bazăm foarte mult pe comunicarea faţă în faţă şi pe materiale printate şi ne lipseşte o metodă sistematică de a evalua nivelul de alfabetizare medicală al fiecărui pacient. Această aplicaţie ar putea ajuta la înlăturarea acestor bariere“. Femeile care participă la teste înregistrează în aplicaţie datele sarcinii şi senzaţiile experimentate zilnic. Primesc, în schimb, informaţii actualizate constant în funcţie de progresul sarcinii, o listă a celor mai comune experienţe (precum crampele abdominale), dar şi reţete culinare sau secvenţe audio pentru relaxare. Studiul face parte dintr-un proiect mai amplu: Health-e Baby, prin care se caută strategii şi tehnologii de comunicare alternativă pentru a promova sănătatea în comunitate. Testarea aplicaţiei se va încheia la finalul anului şi nu cuprinde decât sarcini fără complicaţii. (A. N.)