Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Studii clinice falsificate

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU marţi, 14 iunie 2016
     Mai mulți angajați ai sistemului sanitar au derulat ilegal studii clinice, încălcând în multiple feluri legislația în domeniu și drepturile pacientului. Este ipoteza cu care operează în prezent procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și pentru care au strâns probele necesare începerii urmăririi penale. Parchetul a anunțat zilele trecute o anchetă penală de amploare vizând activități de dare și luare de mită, abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
     Dosarul s-a constituit pe baza unor sesizări primite de la Serviciul Român de Informații. Procurorii și polițiștii au efectuat zilele trecute 26 de percheziții la cabinetele unor medici aflate pe raza Capitalei și a județelor Arad, Cluj, Constanța și Dolj, precum și la sediile și punctele de lucru a celor cinci societăți comerciale cu profil medical care reprezentau interesele sponsorilor. Totodată, au fost ridicate probe de la nu mai puțin de 31 de unități sanitare din 16 județe ale țării.
     Dovezile strânse de procurori arată că mai mulți angajați din sistemul sanitar desfășoară activități nelegale constând în derularea unor studii clinice cu încălcarea prevederilor legislative în materie, fapte cu potențial generator de riscuri în ceea ce privește autorizarea intrării pe piață a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a pacienților.
     Din cercetările efectuate a mai reieșit că un medic psihiatru de la un spital din Arad, cadru didactic la universitatea din același oraș, a cerut și a obținut sume de bani de la persoane interesate să figureze cu internări în cadrul Secției de Psihiatrie, în vederea fundamentării unor dosare de pensionare pe caz de boală. În realitate, acești pacienți nu sufereau de afecțiuni psihice, majoritatea nu rămâneau internați în spital și nici nu urmau tratamentul prescris. Ba mai mult, unora dintre pacienți le condiționa internările fictive de participarea la studiile clinice pe care același medic le conducea. De ce? Fiindcă suma cu care era retribuit medicul depindea de numărul de pacienți înrolați.
     Investigația Parchetului mai arată că, folosindu-și autoritatea în relație cu aceștia, medicul psihiatru și-a constrâns rezidenții să săvârșească la rândul lor astfel de ilegalități. Efectuau studii clinice fără consimțământul informat al subiecților. Pentru a obține semnătura pe declarația privind acest consimțământ, psihiatrul arădean fie prezenta documentul pacienților (sau aparținătorilor) ca acord pentru prelevarea unor probe biologice sau efectuarea unor analize, fie falsifica sau își punea rezidenții să falsifice semnătura.
     Ca să asigure numărul de pacienți prevăzut în protocoale, medicul psihiatru includea în studii și pacienți care nu aveau afecțiunea pentru care era testat tratamentul experimental. Dar echipa psihiatrului nota în foile de observații simptomele pe care le-ar fi avut pacienții, dacă sufereau de acea boală, și omiteau – parțial sau total - simptomele reale, dacă nu se potriveau tabloului clinic necesar. Nu erau singurele nereguli din foile de observații și documentele pacienților. Acolo, medicii notau că au administrat medicamentele experimentale, chiar când pacientul nu se mai prezenta la vizite (caz în care medicamentele erau aruncate sau ascunse), că efectuaseră teste ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental (chiar atunci când starea pacienților se deteriora grav ca urmare a administrării medicației experimentale. În aceste cazuri, fie foloseau probe biologice prelevate de la pacienți anterior începerii studiului clinic pe care le depozitaseră în aparate frigorifice, fie le recoltau de la cadrele medicale ale Secției de Psihiatrie.
     Pacienții a căror stare se ameliora primiseră de fapt medicație suplimentară, care nu făcea parte din protocol, nu era consemnată, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu.
     La externare, se făceau două seturi de documente: cele care rămâneau în spital menționau includerea în studiu, diagnosticul și tratamentul experimental administrat, cele pe care le primea pacientul vorbeau de administrarea unui tratament clasic și „tăceau“ despre studiu.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.