Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Studiu: tendințe pe zona de nutriție și lifestyle în sud-estul Europei

Viața Medicală
Redacția Viața Medicală joi, 11 august 2022, ora 17:15

Românii conștientizează cel mai mult impactul alegerilor alimentare asupra sustenabilității mediului (64%), față de bulgari (51%) și sârbi (35%), arată un studiu.

La începutul acestui an, Nestlé și agenția de research Masmi au realizat un studiu în domeniul nutriției în zona de sud-est a Europei – și s-au observat diferențe de comportament și de consum, se arată într-un comunicat.

ortorexie-supermarket1

Cetățenii români acordă o mai mare atenție informațiilor de pe ambalaj (53% citesc lista de ingrediente, iar 47% citesc informațiile nutriționale), prin comparație cu bulgarii, care doar în procent de 44% citesc lista de ingrediente, respectiv 45% citesc informațiile nutriționale. Sârbii citesc cel mai puțin informațiile de pe ambalaje: doar 27% se uită la lista de ingrediente și doar 22% citesc informațiile nutriționale.

Peste 60% din români găsesc aceste informații foarte utile, comparativ cu 50% din bulgari și 49% din sârbi. Printre factorii decisivi în alegerile alimentare, românii au menționat în ordinea importaței: ingredientele (72%), prețul (71%), valorile nutriționale (62%), sursa locală (61%), producția din surse sustenabile (60%).

În toate cele trei piețe, cei mai importanți factori care contribuie la un stil de viață mai sănătos sunt o dietă sănătoasă (60% în România) și activitatea fizică (51%). Când vine vorba de diferențele dintre țări, în România activitatea fizică și o alimentație sănătoasă sunt considerate ceva mai importante decât în Serbia și Bulgaria.

O masă proaspăt gătită acasă este alegerea dominantă în rândul locuitorilor din toate cele trei țări, aceasta este principala masă de cel puțin trei ori pe săptămână pentru un număr mai mare de români (86%), comparativ cu cetățenii bulgari și sârbi (75%, respectiv 72%).

Aproximativ jumătate dintre cetățenii din toate cele trei piețe consumă cel puțin 1-2 mese pe bază de plante pe săptămână. Mesele pe bază de plante, fără carne și proteine pe bază de plante, sunt în general bine acceptate în rândul locuitorilor din toate cele trei țări (între 38% și 51% le consumă de cel puțin 3 ori pe săptămână).

Spre exemplu, în România 51% din respondenți preferă alimentele pe bază de plante, 46% fără carne și 40% alimente cu proteine din plante. Cel mai mare potențial pentru dietele pe bază de plante este văzut în România și Serbia, unde peste 40% din consumatori intenționează să-și crească consumul acestui tip de alimente în în viitor, comparativ cu aproximativ unul din trei rezidenți sub 50 de ani din Bulgaria (28%).

La capitolul cereale, principalele bariere pentru cumpărarea cerealelor integrale sunt gustul (36% din români) și prețul acestora (29%). Adulții consumă cereale integrale în medie de 2,8 ori pe săptămână în România, de 2 ori în Bulgaria și în mod similar în Serbia (de 1,8 ori).

Copiii până la 16 ani din România, ca și adulții, par să consume mai frecvent cereale integrale decât în celelalte piețe (în medie de 3 ori pe săptămână, față de 2,5 ori în Bulgaria și de 1,8 ori pe săptămână în Serbia). Bogăția de fibre și rolul în prevenirea unor boli cronice sunt recunoscute ca beneficii importante ale cerealelor integrale pe toate cele trei piețe țintă.

Consumatorii români (39%) și bulgari (36%) îi conving mai des pe copii să participe la procesul de gătit, comparativ cu sârbii (15%). Părinții menționează răbdarea suplimentară (56%), timpul prelungit de pregătire și gătit (47%), precum și grija suplimentară pentru a evita rănirea copiilor (51%) ca fiind cele mai importante bariere care reduc practica implicării copiilor în procesul de gătit.

Legat de sursele de informare și sfaturi, medicii și nutriționiștii (48%) și experiența personală (15%) sunt surse primare de informare atunci când vine vorba de creșterea copiilor sănătoși - în România. În România și Bulgaria mai mulți părinți se bazează pe sfaturile experților în acest domeniu în comparație cu părinții din Serbia, care se bazează mai des pe propriile experiențe personale și credințe.

Studiul a adus elemente noi, dar a și confirmat lucruri pe care eu și colegii mei din zonă deja le observasem din practică. Se văd anumite diferențe de comportament, în funcție de campaniile de informare, educare și de proiectele pe care le derulăm de mai bine de 12 ani. Răspunsurile românilor ne arată tendința și interesul (...) pentru a fi cât mai informați în privința ingredientelor, preocuparea pentru produsele din surse sustenabile, interesul crescut pentru produsele pe bază de plante și dorința de a implica din ce în ce mai mult copiii în pregătirea meselor”, a subliniat Nicoleta Tupiță, nutriționist-dietetician, manager de nutriție pentru România, Bulgaria și Țările Adriatice.

Keto vs. dieta mediteraneeană în diabet și prediabet

Etichete: studiu nestle tendinte nutritie europa de sud-est

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC