În numărul de marțea aceasta al Journal of American Medical
Association, grupul de lucru american de studiu al prevenției în sănătate
(United States Preventive Services Task Force – USPSTF) a publicat noile sale
recomandări privind screeningul depresiei în populația adultă. Experții
grupului, în urma unei examinări extensive a literaturii și a studiilor privind
eficacitatea și beneficiile screningului depresiei la adulți, totalizând circa
16.000 de subiecți – adulți, vârstnici și femei însărcinate sau în perioada
perinatală, au conchis că acesta ar trebui efectuat pentru întreaga populație
cu vârsta peste 18 ani. De asemenea, USPSTF recomandă implementarea unor
sisteme adecvate pentru asigurarea diagnosticului corect, a terapiei și a
urmăririi ulterioare. Conform clasificării USPSTF, nivelul de recomandare este
B (pe o scală de la A la D, unde A este nivelul cel mai puternic de
recomandare), ceea ce se traduce printr-o înaltă siguranță că beneficiul
intervenției este moderat, sau o moderată siguranță că beneficiul este de la moderat
la înalt.
Actuala declarație este a doua actualizare a celei originare,
din 2002, după cea din 2009. Față de aceasta, sunt două schimbări majore. În
primul rând, includerea populației de femei însărcinate și în perioada
perinatală. Acest lucru reflectă, pe de o parte, acumularea de dovezi privind
depistarea și tratamentul tulburărilor depresive în această populație, și pe de
alta, virarea standardului de practică atât către acordarea atenției cuvenite
acestei perioade deosebit de sensibile din punct de vedere psihic, cât și
pentru intervenția terapeutică în acest sens. Se menționează că deja două
asociații profesionale americane (Academia Americană de Pediatrie și Colegiul
American de Obstetrică și Ginecologie) recomandau screeningul depresiei în acest
context. În același număr din JAMA, USPFT publică și rezultatele
reviziurii datelor disponibile despre depresia din timpul sarcinii și din
post-partum, inclusiv în ceea ce privește beneficiile și riscurile
tratamentului medicamentos, ca justificare și susținere a recomandărilor. A
doua schimbare majoră este includerea întregii populații adulte în screeningul
depresiei la nivel de medicină primară, fără nicio discriminare sau selecție.
Acest lucru nu se întâmpla în 2009, când era recomandată o selecție a
pacienților înainte de screening, în funcție de judecata clinică și de
disponibilitatea „sistemelor adecvate de diagnostic și tratament“. Actualizarea
reflectă recunoașterea prevalenței foarte ridicate și a poverii importante pe
care tulburările depresive le prezintă asupra sănătății publice și, mai
important, poziționarea abordării depresiei la nivel de intervenție primară și
nu neapărat specializată, psihiatrică.
Recomandările nu exclud niciun instrument specific de screening,
dar menționează existența câtorva, ușor disponibile și larg validate și
utilizate: Patient Health Questionnaire pentru populația generală adultă,
Geriatric Depression Scale la vârstnici și Edinburgh Postnatal Depression Scale
(EPDS). Toate acestea sunt seturi de întrebări foarte simple și inteligibile
indiferent de nivelul socio-educațional al pacientului, ușor de administrat
într-un timp scurt.
„Sistemele adecvate“ de
diagnostic, tratament și urmărire, din recomandări, includ o gamă largă de
servicii de sănătate comportamentală. Evaluarea dovezilor a stabilit că un
minimum de eficacitate îl reprezintă intervenția unei asistente medicale care
informează medicul de rezultatul pozitiv al screeningului. La polul opus,
nivelul cel mai înalt de eficacitate studiată include training de specialitate
pentru personalul medical dar și pentru pacienți, manuale, cursuri periodice de
perfecționare; o vizită inițială și vizite de urmărire la o asistentă cu
training specializat, o vizită la un terapeut specializat în terapie
cognitiv-comportamentală (aceasta prezentând cele mai bune dovezi de
eficacitate) și facilități financiare legate de psihoterapie. De remarcat că și
cel mai eficace sistem de screening este gestionabil la nivel de personal
„mediu“ dacă acesta este corespunzător format, economisind din timpul extrem de
limitat al medicului de familie.
Principala lacună a recomandărilor este absența dovezilor
privind frecvența screeningului pentru depresie. Autorii sugerează screening
pentru toți pacienții care nu l-au mai făcut și în funcție de judecata clinică
și factori de risc pentru ceilalți.
USPSTF este un grup independent de experți în medicina
preventivă din Statele Unite. Înființat în 1984 cu scopul declarat de a informa
medicina primară la conținutul evaluărilor medicale periodice, astăzi este cel
mai autorizat grup de consens pentru evaluarea necesității și eficacității
măsurilor de prevenție în sănătatea publică. Recomandările elaborate ignoră în
mod programatic costurile intervențiilor și iau în calcul doar beneficiul
pacienților, având valoare de standard de practică internațional.
În ciuda progreselor de cercetare și sociale privind tulburările
depresive, ele încă poartă stigmatul marginalizant al „problemelor psihice“.
Dacă acest lucru este foarte pregnant în mediile „profane“, există în
continuare un stigmat și la nivel de profesioniști ai sănătății. Problemele
psihice sunt văzute ca domeniu exclusiv al specialistului psihiatru, cantonat
în spitalul său de la periferia orașului și încă foarte greu de accesat de
pacient, care trebuie să treacă în primul rând peste povara simbolică a
diagnosticului. La celălalt capăt al spectrului se află medicina primară, care
este (sau ar trebui să fie) centrală oricărei comunități. Importanța
recomandărilor curente ale USPSTF privind screeningul general al depresiei
rezidă în scoaterea acestuia din orice umbră psihiatrizantă și adresarea lui
fiecăruia dintre noi, fără nicio discriminare pozitivă sau negativă. Era
medicului căruia îi e teamă să adreseze pacientul către îngrijirile de sănătate
psihică ar trebui să fie oficial încheiată.
