Planul
gigantului Pfizer de a părăsi Statele Unite supără lobbyiștii din industria
farmaceutică, citim într-o analiză publicată în The New York Times.
Compania a fost multă vreme unul dintre producătorii de farmaceutice cei mai
activi la Washington, iar reprezentanții săi s-au „învelit“ de multe ori în
steagul american, ca argument pentru a-și susține interesele în fața
legiuitorilor și autorităților. Așa că atunci când compania a anunțat săptămâna
trecută că va abandona nu doar steagul, ci și Statele Unite, plănuind să se
mute, fiscal, în Irlanda taxelor reduse, cumpărând compania Allergan, a reușit
să dea peste cap întreaga comunitate a lobbyiștilor din industria farmaceutică,
mai ales pentru că principalul agent de lobby al Pfizer, Sally Susman, este
fiica lui Louis Susman, unul dintre cei mai generoși oameni de afaceri în relația
cu Barack Obama. Mișcarea îi va permite gigantului farmaceutic să își reducă
taxa de impozit pe profit, profitând de fiscalitatea redusă din Irlanda, dar și
să acceseze mai ușor lichidități păstrate în Europa.
Departamentul
de Trezorerie al președintelui american a schimbat de două ori legile fiscale
pentru a descuraja astfel de „inversiuni corporatiste“. Ba mai mult, democrații
și republicanii deopotrivă au cerut o rescriere a codului fiscal pentru a le
contracara. În spațiul american, industria farmaceutică a fost până nu de mult
cea mai profitabilă și cea mai influentă, investind în lobby ca nicio alta, dar
o serie de cazuri de infracțiuni, amenzi de miliarde de dolari și alte
scandaluri i-au afectat dramatic reputația, iar prețurile practicate au devenit
din nou o problemă politică de maximă importanță. Ultimele zece terapii
aprobate pentru tratamentul cancerului (până în iulie, anul acesta) au un preț
mediu anual de 190.217 dolari. Chiar și contând pe reduceri și pe ceea ce
acoperă asigurările de sănătate, din ce în ce mai mulți americani au de multe
ori de ales între viețile și economiile lor. Casa Albă își pregătește pledoaria
politică pentru a ține în frâu costurile cu medicamentele, iar administrația a
optat recent pentru acordul comercial de parteneriat trans-Pacific, care oferă
drepturi de proprietate intelectuală pentru noile medicamente la jumătate din
nivelul cerut de industrie și din ceea ce acorda înainte legea americană.
În
trecut, astfel de probleme puteau fi rezolvate prin lobby energic, dar nu mai
este cazul. Ultima dată când prețurile industriei și alte practici similare au
îngrijorat serios Washingtonul, producătorii de farmaceutice au decis că soluția
era să crească numărul de pacienți cu asigurare medicală, astfel încât tot mai
mulți indivizi să fie ajutați să își cumpere medicamentele. Deci, în 2009,
industria (altădată predominant republicană) a susținut proiectul administrației
Obama pentru Affordable Care Act. În 2010, pentru prima dată,
majoritatea donațiilor au ajuns la democrați, iar Pfizer a dat tonul în această
mișcare.
În
ultimele două decenii, cea mai mare provocare pentru Pfizer a fost lipsa
productivității în laboratoarele sale, care a împins compania să facă o serie
de fuziuni cu alți giganți din farma: Warner-Lambert, Pharmacia, Wyeth și acum
Allergan. Într-o declarație prin email oferită The New York Times,
Susman a spus că motivul fuziunii cu irlandezii este tocmai acesta: creșterea
productivității pe zona de cercetare. Aceste argumente nu mai țin însă în relația
cu Washingtonul, unde prețurile în continuă creștere ale medicamentelor sunt
cauza cea mai importantă pentru creșterea primelor de asigurări disponibile prinAffordable Care Act, spun veteranii industriei de lobby, care cred că,
prin această mutare, „Pfizer ne-a împușcat pe toți în picior“, deteriorând grav
relația industriei cu politicienii.
Membrii
Parlamentului englez susțin introducerea unei taxe speciale pe băuturile
îndulcite, alături de un întreg set de măsuri menit să contracareze obezitatea
la copii în Anglia. O comisie a Casei Comunelor spune că există dovezi
suficient de convingătoare că o astfel de taxă ar reduce consumul. Raportul
comisiei pune presiune pe miniștrii care până acum s-au opus introducerii
acestei taxe și cere măsuri severe pentru restricționarea și descurajarea
marketingului și publicității acestor produse, relatează BBC. Reprezentanții companiilor care
comercializează aceste produse spun, cum era de așteptat, că o taxă nouă este
nedreaptă pentru consumatori. În prima parte a anului viitor, guvernul trebuie
să publice strategia privind obezitatea la copii, dar o taxă nu face parte
dintre măsurile preferate de miniștri. Grupul de parlamentari care a analizat
situația cere însă să nu mai fie ignorată soluția taxării acestor produse
nocive, dând ca exemplu Mexicul care a reușit să scadă consumul de răcoritoare
îndulcite cu zahăr cu 6% introducând o taxă de 10% pe aceste produse. Pe lângă
taxă, comitetul, coordonat de un medic, a mai cerut ca strategia să includă
controale mai riguroase în ceea ce privește acțiunile de marketing pentru
aceste produse (inclusiv folosirea de desene animate pentru a promova alimente
nesănătoase), interzicerea reclamelor TV la alimente nesănătoase înainte de ora
21,00, o etichetare mai clară a acestor produse care să specifice conținutul de
zahăr măsurat în lingurițe de ceai. Raportul parlamentarilor vine la o lună de
la publicarea, în Public Health England, a unei analize sistematice care
susținea măsuri similare. La adolescenți, răcoritoarele sunt cea mai mare sursă
de zahăr.
.JPG)
