Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Supărările lobbyiștilor și alimentele bolnave

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU vineri, 11 decembrie 2015
     Planul gigantului Pfizer de a părăsi Statele Unite supără lobbyiștii din industria farmaceutică, citim într-o analiză publicată în The New York Times. Compania a fost multă vreme unul dintre producătorii de farmaceutice cei mai activi la Washington, iar reprezentanții săi s-au „învelit“ de multe ori în steagul american, ca argument pentru a-și susține interesele în fața legiuitorilor și autorităților. Așa că atunci când compania a anunțat săptămâna trecută că va abandona nu doar steagul, ci și Statele Unite, plănuind să se mute, fiscal, în Irlanda taxelor reduse, cumpărând compania Allergan, a reușit să dea peste cap întreaga comunitate a lobbyiștilor din industria farmaceutică, mai ales pentru că principalul agent de lobby al Pfizer, Sally Susman, este fiica lui Louis Susman, unul dintre cei mai generoși oameni de afaceri în relația cu Barack Obama. Mișcarea îi va permite gigantului farmaceutic să își reducă taxa de impozit pe profit, profitând de fiscalitatea redusă din Irlanda, dar și să acceseze mai ușor lichidități păstrate în Europa.
     Departamentul de Trezorerie al președintelui american a schimbat de două ori legile fiscale pentru a descuraja astfel de „inversiuni corporatiste“. Ba mai mult, democrații și republicanii deopotrivă au cerut o rescriere a codului fiscal pentru a le contracara. În spațiul american, industria farmaceutică a fost până nu de mult cea mai profitabilă și cea mai influentă, investind în lobby ca nicio alta, dar o serie de cazuri de infracțiuni, amenzi de miliarde de dolari și alte scandaluri i-au afectat dramatic reputația, iar prețurile practicate au devenit din nou o problemă politică de maximă importanță. Ultimele zece terapii aprobate pentru tratamentul cancerului (până în iulie, anul acesta) au un preț mediu anual de 190.217 dolari. Chiar și contând pe reduceri și pe ceea ce acoperă asigurările de sănătate, din ce în ce mai mulți americani au de multe ori de ales între viețile și economiile lor. Casa Albă își pregătește pledoaria politică pentru a ține în frâu costurile cu medicamentele, iar administrația a optat recent pentru acordul comercial de parteneriat trans-Pacific, care oferă drepturi de proprietate intelectuală pentru noile medicamente la jumătate din nivelul cerut de industrie și din ceea ce acorda înainte legea americană.
     În trecut, astfel de probleme puteau fi rezolvate prin lobby energic, dar nu mai este cazul. Ultima dată când prețurile industriei și alte practici similare au îngrijorat serios Washingtonul, producătorii de farmaceutice au decis că soluția era să crească numărul de pacienți cu asigurare medicală, astfel încât tot mai mulți indivizi să fie ajutați să își cumpere medicamentele. Deci, în 2009, industria (altădată predominant republicană) a susținut proiectul administrației Obama pentru Affordable Care Act. În 2010, pentru prima dată, majoritatea donațiilor au ajuns la democrați, iar Pfizer a dat tonul în această mișcare.
     În ultimele două decenii, cea mai mare provocare pentru Pfizer a fost lipsa productivității în laboratoarele sale, care a împins compania să facă o serie de fuziuni cu alți giganți din farma: Warner-Lambert, Pharmacia, Wyeth și acum Allergan. Într-o declarație prin email oferită The New York Times, Susman a spus că motivul fuziunii cu irlandezii este tocmai acesta: creșterea productivității pe zona de cercetare. Aceste argumente nu mai țin însă în relația cu Washingtonul, unde prețurile în continuă creștere ale medicamentelor sunt cauza cea mai importantă pentru creșterea primelor de asigurări disponibile prinAffordable Care Act, spun veteranii industriei de lobby, care cred că, prin această mutare, „Pfizer ne-a împușcat pe toți în picior“, deteriorând grav relația industriei cu politicienii.
 
     Membrii Parlamentului englez susțin introducerea unei taxe speciale pe băuturile îndulcite, alături de un întreg set de măsuri menit să contracareze obezitatea la copii în Anglia. O comisie a Casei Comunelor spune că există dovezi suficient de convingătoare că o astfel de taxă ar reduce consumul. Raportul comisiei pune presiune pe miniștrii care până acum s-au opus introducerii acestei taxe și cere măsuri severe pentru restricționarea și descurajarea marketingului și publicității acestor produse, relatează  BBC. Reprezentanții companiilor care comercializează aceste produse spun, cum era de așteptat, că o taxă nouă este nedreaptă pentru consumatori. În prima parte a anului viitor, guvernul trebuie să publice strategia privind obezitatea la copii, dar o taxă nu face parte dintre măsurile preferate de miniștri. Grupul de parlamentari care a analizat situația cere însă să nu mai fie ignorată soluția taxării acestor produse nocive, dând ca exemplu Mexicul care a reușit să scadă consumul de răcoritoare îndulcite cu zahăr cu 6% introducând o taxă de 10% pe aceste produse. Pe lângă taxă, comitetul, coordonat de un medic, a mai cerut ca strategia să includă controale mai riguroase în ceea ce privește acțiunile de marketing pentru aceste produse (inclusiv folosirea de desene animate pentru a promova alimente nesănătoase), interzicerea reclamelor TV la alimente nesănătoase înainte de ora 21,00, o etichetare mai clară a acestor produse care să specifice conținutul de zahăr măsurat în lingurițe de ceai. Raportul parlamentarilor vine la o lună de la publicarea, în Public Health England, a unei analize sistematice care susținea măsuri similare. La adolescenți, răcoritoarele sunt cea mai mare sursă de zahăr.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.