După
ce rezultatele cercetărilor iniţiate la Institutul Naţional „Victor Babeş“ din
Bucureşti de echipa condusă de acad. Laurenţiu M. Popescu au atras atenţia
comunităţii ştiinţifice internaţionale, iar telocitele au devenit subiect de
studiu în centre importante din toată lumea, speranţele de identificare a potenţialelor
roluri pe care celulele interstiţiale descoperite de echipa română le-ar putea
juca au început să prindă contur. Mai mult, chiar dacă vag, se întrevede un
orizont temporal în care aceste celule să-şi găsească aplicaţii clinice, chiar
dintre cele mai spectaculoase. Astfel, ipotezele privind posibile aplicaţii în
medicina regenerativă au deschis colaborări cu centre de mare prestigiu, precum
cel de medicină regenerativă al Universităţii Harvard, condus de profesorul
Piero Anversa, care a identificat, izolat şi studiat celulele stem cardiace.
Toate rezultatele obţinute până acum indică o posibilă activitate „în tandem“ telocite
– celule stem; la nivelul cordului, confirmarea acesteia ar putea însemna enorm
pentru regenerarea cordului după infarctul miocardic sau în fazele avansate ale
insuficienţei cardiace.
Marţi,
28 noiembrie a.c., în cadrul unei conferinţe de presă, acad. Laurenţiu M.
Popescu a comunicat obţinerea unei noi victorii în studiul implicării
telocitelor în medicina regenerativă. O echipă condusă de prof. dr. Dong-Qing
Cai, directorul Laboratorului de medicină regenerativă al Universităţii Jinan
din Guangzhou (China), a realizat, la şobolan, primul homotransplant de telocite,
într-un model experimental de infarct miocardic, rezultatele obţinute fiind
foarte promiţătoare. Telocitele, obţinute prin prelevarea de la nivelul
auriculului, au fost ulterior injectate intramiocardic, la şobolani la care s-a
indus infarctul miocardic prin ligatura unei coronare. Spre deosebire de
animalele de control, la cele tratate cu telocite aria necrotică a fost mai
redusă, iar fracţia de ejecţie a fost semnificativ mai mare (cu peste 20%).
Rezultatele sunt spectaculoase, pentru acest stadiu, iar perspectivele deschise
par foarte promiţătoare. Posibilitatea potenţării reciproce a telocitelor şi
celulelor stem (rezultate similare a obţinut şi profesorul Anversa, la Boston,
însă nu cu telocite, ci cu celule stem) va atrage, cu siguranţă, o
intensificare a cercetărilor în domeniul regenerării cardiace. Rolul pe care
„celulele Popescu“ îl joacă în acest proces rămâne să fie descifrat, însă
rezultatele de până acum au relevat, conform informaţiilor comunicate,
activarea unui număr important de gene din telocite în urma producerii leziunii
ischemice acute.
Rezultatele
de până acum vor duce, foarte probabil, la sporirea interesului pentru
telocite, ceea ce se va reflecta, în cele din urmă, în fondurile alocate cercetării
acestora. Implicit, progresul cunoaşterii va fi mai accelerat şi putem spera ca
eventualele aplicaţii clinice, cel puţin pentru medicina regenerativă cardiacă,
să fie testate în câţiva ani. Mai trebuie spus că recunoaşterea meritelor acad.
Laurenţiu M. Popescu, ca descoperitor al telocitelor, a continuat şi în toamna
aceasta, când directorului Institutului „Babeş“ i-au fost decernate titlurile
de profesor de onoare, la Universitatea Jinan din Guangzhou, şi de visiting professor, la Fourth Military
Medical University din Xi’an (provincia Shaanxi, China). De asemenea, acad.
Laurenţiu M. Popescu a participat la al optulea congres al International
Symposium on Respiratory Diseases (ISRD), desfăşurat în parteneriat cu American
Thoracic Society (ATS), în perioada 9–11 noiembrie a.c., la Shanghai. Cercetătorul
român a prezentat lucrarea „Telocitele şi celulele stem în plămân“, dar a şi
condus, alături de prof. dr. Chunxue Bai, preşedinte congresului, sesiunea de
pneumologie translaţională. În cadrul reuniunii de la Shanghai, acad. L. M.
Popescu a fost distins cu „Premiul special ISRD pentru contribuţii deosebite“.
Telocitele
vor face, anul viitor, subiectul a două simpozioane, organizate la Bucureşti
(4–6 aprilie), respectiv la Shanghai (19–20 octombrie). În fine, cei interesaţi
de medicina regenerativă vor putea afla mai multe despre telocite şi din
monografia „Resident Stem Cells and Regenerative Therapy“, publicată recent de
Elsevier (editori: Regina Coeli dos Santos Goldenberg şi A.C. Campos de
Carvalho), în care L. M. Popescu şi M. I. Nicolescu semnează capitolul
„Telocytes and stem cells“.
Revenind
la conferinţa de presă de marţi, de la Institutul „Babeş“, semnalăm şi prezenţa
acad. Ioanel Sinescu, rectorul UMF „Carol Davila“, care a lăudat rezultatele obţinute
de acad. L. M. Popescu, exprimându-şi totodată speranţa că universitatea pe
care o conduce ar putea avea, prin acesta, un al doilea laureat Nobel, după
George Emil Palade. Actualul rector a anunţat, şi pe această cale, intenţia de
a înfiinţa, în 2013, un institut de cercetare multidisciplinar, în cadrul UMF
„Carol Davila“.
