Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Tipare de prescriere a medicaţiei antigripale

   Potrivit unui raport recent – unul dintre cele două noi studii privind prescrierea de antivirale – publicat în revista Influenza and Other Respiratory Viruses, clinicienii au respec­tat modificările de prescriere a antiviralelor inserate în ghidurile elaborate în ultimul deceniu, determinate de rezistenţa la antivirale, cu un accent mai mare pe protejarea pacienţilor cu risc crescut, în special în timpul pandemiei H1N1 2009.
   În primul studiu1, cercetătorii au analizat opt baze de date privind siguranţa vaccinului – Vaccine Safety Datalink – care au urmărit distribuţia de medicamente antivirale din ianuarie 2000 până în iunie 2010. VSD colectează date de vaccinare şi de îngrijire medicală de la mai mult de nouă milioane de membri ai unor organizaţii de îngrijire medicală din şase state din SUA: Minnesota, Wisconsin, Washington, California, Massachusetts şi Oregon.
   Investigatorii au comparat modelele în contextul schimbărilor recomandărilor antiviralelor şi nu au fost modificări notabile în această perioadă. Până acum, puţine studii au evaluat impactul modelelor de prescriere a antiviralelor asupra recomandărilor. În 2006, când 91% din virusurile H3N2 au fost rezistente la adamantane, CDC a recomandat ca medicii să nu mai utilizeze amantadina şi rimantadina. În timpul sezonului 2008–2009, 98% din virusurile sezoniere H1N1 au fost rezistente la oseltamivir (Tamiflu), ceea ce a determinat o recomandare de folosire a zanamivirului sau a unei combinaţii de oseltamivir şi o adaman­tină. În 2009, când a apărut virusul pandemic H1N1, experţii de laborator au constatat, după câteva luni, că acesta era sensibil la osteltamivir şi oficialii din domeniul sănătăţii au recomandat utilizarea antiviralului ca tratament precoce, chiar şi fără teste de laborator, în special la grupurile cu risc ridicat.
   Cercetătorii au constatat că utilizarea antiviralelor reflectă ghidurile CDC. În 2006, clinicienii au evitat folosirea adamantanelor. În timpul pandemiei H1N1 2009, 97% din administrările oseltamivirului au fost la pacienţi netestaţi pentru gripă şi 31% la cei fără diagnostic de gripă. De asemenea, 46% din prescripţiile oseltamivirului au fost la pacienţii cu afecţiuni cronice, inclusiv în sarcină. Comparativ cu perioada prepandemică, s-a constatat că un procent mult mai mare de prescripţii ale oseltamivirului s-au făcut în timpul pandemiei pentru femeile gravide. S-a observat, de asemenea, o corelaţie puternică între modelele de distribuire pe săptămână şi procentajul de teste pozitive obţinute raportat de sistemul american de supraveghere a virusurilor respiratorii şi enterice, unul din markerii utilizaţi de CDC pentru a urmări activitatea gripei. Cercetătorii au mai descoperit că modelele au fost similare atât la nivel local, cât şi regional. S-a mai observat că ratele de distribuţie ar putea fi subestimate, deoarece unele planuri de asigurare au avut o acoperire minimă a farmaciilor, astfel încât datele de distribuire nu au putut fi înregistrate. Cercetătorii au menţio­nat, de asemenea, că nu au fost capabili să măsoare în mod direct, de exemplu, proporţia de pacienţi cu boli cronice pulmonare şi cu boli respiratorii acute trataţi cu antivirale.
   Al doilea studiu2 a fost realizat de cercetătorii de la US Food and Drug Administration (FDA), care a folosit datele proprii din ambulatoriu pentru a evalua modelele de prescriere săptămânală a antiviralelor în timpul pandemiei H1N1 2009. Ei au evaluat dacă tendinţele prescrierii de antivirale au urmat tiparul naţional de vizite la medic pentru boli similare gripei, un alt marker folosit de CDC pentru a evalua activitatea gripală la nivel naţional. Cercetătorii au analizat, în perioada aprilie 2009 – aprilie 2010, prescrierea a patru antivirale în ambulatoriu: oseltamivir, zanamivir, aman­tadină şi rimantadină. Una din bazele de date utilizate de FDA cuprinde aproximativ 80% din piaţa de medica­mente din SUA, iar o alta include aproximativ două miliarde de prescripţii în fiecare an, de la lanţurile de farmacii.
   Prescripţiile săptămânale ale tuturor antiviralelor, chiar şi ale celor la care virusul H1N1 din 2009 a arătat rezistenţă, au urmat tendinţele vizitelor la medici. Oseltamivirul a fost principalul antiviral prescris în timpul pandemiei H1N1 2009 şi a reprezentant 87% din piaţa totală a antiviralelor în timpul perioadei de studiu.
   După ce virusul pandemic a apărut şi a fost declarată situaţia de urgenţă pentru sănătatea publică la nivel naţional, prescripţiile pentru oseltamivir au crescut de 30 de ori, iar cele pentru zanamivir de nouă ori. În timpul celui de-al doilea val al pandemiei, care a început în august 2009, prescrierea de oseltamivir a crescut din nou, ajungând la un maxim la sfârşitul lunii octombrie şi s-a stabilizat la nivelurile presezoniere ale gripei la începutul lunii decembrie. Modelul pentru zanamivir a fost similar.
   Unele dintre limitările studiului au fost că vârsta pacienţilor a lipsit de la un procent mare al prescripţiilor şi că datele privind indicaţiile tratamentului antiviral nu au fost disponibile. De asemenea, amantadina are indicaţie şi pentru boala Parkinson şi nu este clar cât de multe din prescripţii au fost specifice gripei.
   Cercetătorii au declarat că monitorizarea prescripţiilor în timpul unei pandemii a fost utilă pentru alte date de supraveghere a gripei şi a furnizat informaţii privind deficitul de antivirale în unele perioade, aşa cum a fost în pandemie lipsa suspensiei pediatrice de oseltamivir la un moment dat.

 

(Informaţii preluate din Buletinul de actualităţi săptămânale al Institutului Cantacuzino  şi prelucrate de dr. Maria Dragotă)

 
1. Greene SK, Shay DK, Yin R, McCarthy NL, Baxter R, Jackson ML, Jacobsen SJ, Nordin JD, Irving SA, Naleway AL, Glanz JM, Lieu TA. Patterns in influenza antiviral medication use before and during the 2009 H1N1 pandemic, Vaccine Safety Datalink Project, 2000-2010. Influenza Other Respi Viruses. 2012 Jun 11

2. Borders-Hemphill V, Mosholder A. U.S. utilization patterns of influenza antiviral medications during the 2009 H1N1 influenza pandemic. Influenza Other Respi Viruses. 2012 Jun 9

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.