Printre acestea se numără semnarea unor acorduri de cooperare cu statele vecine, dar și aducerea unor modificări la Registrul Naţional de Transplant.

România a semnat deja un acord de schimb de organe cu Republica Moldova și urmează să fie implementat încă unul și cu Bulgaria, a anunţat dr. Radu Zamfir (foto), directorul ANT, în cadrul unei conferinţe de presă organizată săptămâna aceasta la București. Aceasta este doar una dintre măsurile pe care ANT dorește să le implementeze pentru a crește numărul de donatori din ţara noastră. O alta vizează înscrierea în Registrul Naţional de Transplant a pacienţilor care sunt donatori, pentru a avea o trasabilitate electronică de la donator până la receptor. În prezent, această trasabilitate există doar pe suport de hârtie, a precizat directorul ANT.

Serverele ANT, mutate la STS

Registrul Naţional de Transplant urmează să fie modernizat și securizat, prin mutarea serverelor la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS): „Avem o preocupare continuă pentru a securiza acest registru și a face lucrurile cât mai transparente, în limita informaţiilor cu specific medical care contravin legislaţiei GDPR”, a explicat dr. Radu Zamfir. El a adăugat că o altă preocupare a agenţiei o constituie promovarea Registrului Donatorilor în Viaţă, în care orice om se poate înscrie pentru a deveni donator „în cazul nefericit în care ar intra în moarte cerebrală”.
Un alt aspect asupra căruia se va insista îl constituie acreditarea mai multor spitale în vederea donării. Subiectul se află, de altfel, și pe agenda noului ministru al Sănătăţii, conf. dr. Victor Costache: „Trebuie făcute centre de prelevare în toate structurile mari care pot să facă acest lucru în condiţii de securitate (...) Vom analiza la nivel macro acest lucru și apoi vom avea întâlniri periodice pentru a dezvolta acest tip de proiect”.

Exigenţă maximă în acreditare

Criteriile de acreditare ale centrelor sunt dificile, însă necesare, după cum a explicat prof. dr. Irinel Popescu, pentru Viaţa medicală: „Criteriile de acreditare sunt dificile, e adevărat, mai ales pentru unităţile private (...) Sigur că această severitate este necesară, pentru că, atunci când se întâmplă ceva, (...) e bine să evităm situaţiile acestea printr-o exigenţă maximă, dar fără restricţii, și mai ales restricţii determinate de criterii subiective, deci această împărţire public-privat”.
Ideea a fost susţinută și de dr. Radu Zamfir, directorul ANT: „Nu este imposibil să se acrediteze un centru. Toată activitatea de transplant și de prelevare se desfășoară într-o manieră standardizată. Sunt niște reguli care trebuie aplicate fiecărui spital, conform cărora se asigură niște standarde ale gestului medical fără de care nu se poate acredita această unitate”.

Rata de refuz, în scădere

Potrivit statisticilor ANT, anul trecut, rata de refuz a donării a fost de 22,98%, în scădere faţă de cea înregistrată în 2017 (29,53%).
În prezent, conform Registrului Naţional al ANT, pentru a primi șansa la viaţă, 30 de pacienţi așteaptă o inimă nouă, 3.039 de persoane sunt în așteptarea unui transplant de rinichi, 625 de bolnavi au nevoie de un transplant de ficat, iar șapte pacienţi, de un plămân nou.
Anul acesta, până la 28 octombrie, în România s-au înregistrat 62 de donatori pentru intervenţii de prelevare multiorgan. Au fost efectuate 53 de transplanturi de ficat, iar 154 de pacienţi au beneficiat de transplant de rinichi. Totodată, au fost realizate șase transplanturi de cord și trei de plămân. Către Eurotransplant au fost exportate: o grefă de ficat, cinci grefe cardiace și patru grefe pulmonare.