În pofida unui start întârziat, aşadar, eforturile profesioniştilor din domeniu au reuşit să dea culoare „petei albe“ prin care era reprezentată ţara noastră pe harta transplantului în Europa. Eforturi care nu trebuie să rămână neştiute, întrucât beneficiul lor nu este deloc teoretic, ci cât se poate de palpabil, mai ales atunci când se exprimă prin numărul de pacienţi cărora li s-a oferit o a doua şansă la viaţă.

   Vineri, 18 septembrie a.c., a fost sărbătorită excelenţa medicală românească – realizarea a 200 de transplanturi hepatice. După o primă încercare, la 19 iunie 1997, urmată de alte trei fără succes, izbânda avea să vină la 15 aprilie 2000, când echipa condusă de dl prof. dr. Irinel Popescu făcea istorie în Medicina românească, prin reuşita primului transplant hepatic. Curba de învăţare s-a dovedit a fi una foarte abruptă, succesele înregistrate de Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni înşirându-se apoi într-o succesiune rapidă, limitată doar de numărul donatorilor. Acest aspect, de altfel, i-a împins pe chirurgi să întreprindă diverse artificii tehnice, de mare dificultate, dar prin care să beneficieze de transplant hepatic un număr mai mare de pacienţi. Şi din nou au fost consemnate succese! Astfel, începând cu anul 2000, sub conducerea dlui prof. dr. Irinel Popescu, în centrul de la Fundeni (singurul din România în care se practică transplantul hepatic) au fost realizate 200 de asemenea intervenţii, la 190 de pacienţi (zece fiind retransplantaţi), 79 de femei şi 111 bărbaţi, cu vârste cuprinse între 1 şi 64 de ani. Astăzi, 133 de pacienţi sunt în viaţă, cu o medie de supravieţuire de 71% la 5 ani. Deloc întâmplător, aproape 100 dintre ei au ţinut să participe la celebrarea reuşitei echipei de la Fundeni. În fapt, a echipelor, căci sunt implicate şi alte colective, de ATI, radiologie, imunologie şi imunogenetică, hepatologie etc.

   O contribuţie importantă în dezvoltarea activităţii de transplant au jucat-o şi colaborările internaţionale, cu centre de prestigiu şi cu experienţă din Italia sau Germania. De altfel, dl prof. dr. Domenico Forti a fost prezent şi de această dată la Bucureşti, anul acesta împlinindu-se 15 ani de colaborare între Spitalul Niguarda Ca’Granda din Milano şi Institutul Fundeni. Cooperarea internaţională a fost dezvoltată şi cu ţări din regiune, precum Turcia (dl prof. dr. Yaman Tokat – Izmir declarând chiar: „vreau să fiu alături de profesorul Irinel Popescu la celebrarea a 1.000 de transplanturi“), Serbia sau Bulgaria, acestea din urmă beneficiind de expertiza românească pentru dezvoltarea de programe proprii de transplant hepatic.

   Recunoaşterea contribuţiilor de excepţie ale dlui prof. dr. Irinel Popescu la iniţierea şi dezvoltarea programului de transplant hepatic şi a activităţii de transplant în general, în România, s-a materializat şi prin mesajele citite în deschiderea reuniunii de la hotelul Hilton, din partea dlor Traian Băsescu, preşedintele României, Emil Boc, prim-ministru, şi dr. Ion Bazac, ministrul sănătăţii. Cu aceeaşi ocazie, dl prof. dr. Vasile Cândea, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, i-a înmânat dlui prof. dr. Irinel Popescu Diploma de excelenţă şi Medalia de aur „Constantin Angelescu“ ale AOŞR. Au mai fost citite mesajele de felicitare primite din partea dlor prof. dr. Pasquale Cannatelli, directorul general al Spitalului Niguarda Ca’Granda din Milano, şi prof. dr. Mihai Voiculescu, directorul Centrului de Medicină Internă – Nefrologie din cadrul Institutului Clinic Fundeni. De asemenea, dlui profesor Irinel Popescu i-a fost decernată şi Diploma de excelenţă a Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului.

   Desfăşurată într-o puternică notă emoţională, sărbătoarea de la Bucureşti a fost punctată şi de intervenţii din partea dnei conf. dr. Liana Gheorghe (Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie din Institutul Clinic Fundeni), coordonatoarea activităţii de evaluare pretransplant şi de organizare a listei de aşteptare (pe care, în prezent, se regăsesc peste 400 de pacienţi), dlui dr. Sebastian Nicolau, care a amintit buna colaborare dintre echipele de transplant şi Clinica de Pediatrie de la Fundeni, în cazurile copiilor transplantaţi, dnei dr. Doina Ilinca, fosta conducătoare a laboratorului de Imunologie şi imunogenetică, al cărui rol nu poate fi neglijat pentru evaluarea compatibilităţii genetice în vederea realizării transplantului. Nu în ultimul rând, au luat cuvântul şi pacienţii, reprezentaţi de dl jud. Mihai Stoian, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Transplant Hepatic „LiverTrans“.

   Cumva anacronică ni s-a părut autocritica făcută de dl dr. Val Vâlcu, membru în consiliul editorial al ziarului „Gardianul“, care s-a scuzat pentru un articol scris în urmă cu câţiva ani, prin care critica tocmai activitatea de pionierat în domeniul transplantului. Fără efecte vizibile, am spune, dat fiind că am putut celebra cele 200 de transplanturi... Tot dsa atrăgea însă cu justeţe atenţia asupra numărului donatorilor, în scădere anul acesta, conform unor statistici prezentate anterior.

   Mai trebuie amintite şi expunerea dlui prof. dr. Radu Deac, pionier al transplantului cardiac în România, dsa făcând parte din echipa condusă de dl dr. Şerban Brădişteanu, care realiza, la 24 octombrie 1999, la Bucureşti, primul transplant de cord din România, conducând ulterior echipa de la Târgu-Mureş, care realiza o a doua reuşită românească în domeniu, la 14 noiembrie 1999. Iată că anul acesta se împlinesc 10 ani de la aceste performanţe notabile.

   În fine, o altă latură a transplantului de organe solide a fost prezentată de dl prof. dr. Mihai Lucan, şeful Oficiului Regional de Transplant Cluj, care a realizat un număr important de transplanturi renale la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal din Cluj-Napoca.