Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Trei sferturi dintre românii nevaccinați așteaptă informații de încredere

Viața Medicală
L. Budin joi, 25 noiembrie 2021, ora 17:30

O cercetare realizată la începutul lunii noiembrie a identificat patru tipologii în rândul persoanelor indecise, care nu s-au vaccinat, și motivațiile care le-ar face să-și schimbe opinia.

În discuțiile din mediul online despre vaccinarea împotriva COVID-19 nu există opinii moderate: în luna octombrie, dintre cele 15.000 de comentarii și postări pe forumuri, 59% sunt din sfera teoriilor conspiraționiste și anti-vaccin (sursa: Zelist), se arată într-un comunicat al agenției Leo Burnett, cea care a realizat cercetarea. 

vax2

Studiul a identificat patru patologii în rândul nevaccinaților indeciși, fiecare caracterizată de propriile bariere în calea imunizării, dar și de o serie de motivații personale puternice, care ar putea să conducă spre o decizie, se arată în comunicat.

  • Temători cu privire la efectele vaccinului – 36% din nevaccinații indeciși

Noutatea vaccinului împotriva COVID-19 este o barieră care îi neliniștește în special pe cei cu vârsta peste 35 de ani, din mediul urban, cu educație medie și superioară. Teama pentru efectele pe termen lung este observată în special în rândul femeilor și persoanelor cu copii.

Tinerii de 18-24 de ani și cetățenii de peste 55 de ani sunt cei mai îngrijorați de efectele secundare pe termen scurt ale vaccinului. De asemenea, tinerii și persoanele din mediul rural sunt cei care au ca barieră importantă frica de ace, în general.

  • Sceptici despre utilitatea vaccinului – 24% din nevaccinații indeciși

Îndoielile despre utilitatea vaccinării provin din faptul că vaccinul nu oferă protecție 100% împotriva noului coronavirus; acesta îi determină pe sceptici să considere că nu au nevoie de vaccin  - în special pe tinerii cu vârste până în 35 de ani. Informația că există multe cazuri grave de COVID-19 și în rândul persoanelor vaccinate îi neliniștește în special pe bărbați, pe persoanele de peste 55 de ani și pe cei cu educație primară. Convingerea că e mai natural să treacă prin boală este cea mai puternică în rândul bărbaților din mediul urban.

  • Dezorientați de lipsa de informații – 23% din nevaccinații indeciși

Neclaritatea cu privire la efectele adverse este o barieră împotriva vaccinării în special pentru bărbați, persoane cu copii și persoane din mediul rural.

Tinerii și persoanele cu studii superioare se simt blocate de multitudinea de informații contradictorii care circulă în mass media. Zvonuri nefondate sau informații eronate din punct de vedere științific, precum faptul că se injectează cu un virus, îi oprește în special pe bărbați, tineri și persoane din mediul rural.

  • Opozanții obligativității vaccinului – 17% din nevaccinații indeciși

Pentru o parte dintre ezitanți, obligativitatea vaccinării constituie în sine o barieră majoră, crescând îngrijorarea în privința vaccinul împotriva COVID-19. În această categorie se încadrează în special persoanele peste 55 de ani, tinerii de până în 24 de ani, precum și femeile.

În realitate, lucrurile stau foarte diferit față de ceea ce vedem în mass-media și pe internet. Faptul că cei anti-vaccin sunt foarte vocali – aproape 60% din comentariile online – nu înseamnă că sunt și mulți. Studiul arată că mai puțin de 20% dintre persoanele nevaccinate sunt anti-vaccin. Imensa majoritate a populației nevaccinate este dezorientată – nu respinge ideea vaccinării, însă se confruntă cu foarte multe temeri și neclarități pentru care nu și-a găsit răspuns în comunicarea de până acum”, arată Irina Savu, Data Intelligence Director, Leo Burnett.

La capitolul motivații pro-vaccinare, protejarea familiei reprezintă cea mai puternică motivație care i-ar putea determina pe vaccinații indeciși să aleagă vaccinul (37%). Urmează dorința de a reveni la o viață normală (27%) și abia apoi grija pentru propria sănătate (26%). În rândul tinerilor se remarcă și posibilitatea de a călători, care reprezintă o motivație chiar mai importantă decât protejarea familiei (39%).

Loteria vaccinării sau alte beneficii, precum ziua liberă la serviciu, sunt cele mai puțin convingătoare motivații pro-vaccinare, pentru nevaccinații indeciși (3%).

Sursele de informare în care au încredere cei care sunt în expectativa unei decizii sunt: doctori și epidemiologi (35%), prieteni și rude vaccinate (26%) sau experți din țări în care pandemia este ținută sub control (21%). În cazul tinerilor, se remarcă și rudele plecate în străinătate, ca o sursă de informații de încredere (22%). Cele mai neconvingătoare surse de informații – în ordine: celebrități, preoți, persoane publice sau politicieni.

Studiul relevă faptul că, după aproape doi ani de pandemie și un an de la lansarea vaccinului, pentru majoritatea oamenilor lipsesc informații de bază precum înțelegerea gravității bolii COVID-19 sau a modului în care funcționează vaccinul și care sunt efectele sale adverse. Frica și lipsa informării sunt motivele principale ale ratei reduse de vaccinare. Oamenii au în continuare nevoie de o comunicare coerentă și relevantă, din surse de încredere, care să le raspundă neclarităților, să adreseze fiecare temere în parte și să construiască pe cele mai importante motivații pentru fiecare categorie socială”, subliniază Irina Savu, Leo Burnett.

Etichete: cercetare leo burnett persoane nevaccinate indecise tivatii pro-vaccinare

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.