Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Treimea pierdută

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ joi, 3 aprilie 2014

O infecţie veche de când lumea, tuberculoza devine din ce în ce mai ameninţătoare, din perspectiva înmulţirii cazurilor cu bacili cu chimiorezistenţă multiplă şi extinsă. Un bilanţ – cu prilejul Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei.

Din cele aproximativ nouă milioane de persoane care se îmbolnăvesc anual de tuberculoză, o treime nu primesc îngrijirea necesară; majoritatea trăiesc în comunităţile cele mai sărace şi mai vulnerabile sau fac parte din populaţiile marginalizate, cum ar fi lucrători migranţi, refugiaţi, prizonieri, minorităţi etnice şi consumatori de droguri. De aceea, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei, marcată la 24 martie, atrage atenţia tocmai asupra necesităţii „recuperării“ pentru diagnostic şi tratament a acestor pacienţi. Obiectivul de a elimina tuberculoza până în 2050 depinde de dezvoltarea de metode de diagnosticare şi vaccinuri, noi medicamente, în regimuri mai scurte şi mai eficiente de terapie – direcţii sprijinite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în colaborare cu Parteneriatul Stop TB.

 

 

Succese...

 

   Aproape o jumătate de milion de persoane s-au îmbolnăvit de tuber­culoză multidrog-rezistentă (MDR-TB) în 2012, dar mai puţin de un sfert au fost diagnosticate, în principal din cauza lipsei accesului la servicii de diagnostic de calitate. Cu ajutorul unui proiect inovator internaţional, EXPAND-TB (extinderea accesului la noi diagnostice pentru TB), 27 de ţări fac progrese promiţătoare în diag­nosticarea MDR-TB – triplarea numă­rului de astfel de cazuri – conform declaraţiei OMS, dată publicităţii cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei. Diagnosticul mai timpuriu şi mai rapid al tuturor formelor de TB este vital, îmbună­tăţeşte şansele de  tratament corect şi vindecare, şi ajută la oprirea răspân­dirii bolii rezistente la medicamente, după cum a subliniat dr. Margaret Chan, director general OMS.
   În multe ţări, accesul la serviciile de diagnostic – în special pentru MDR-TB – este dificil,  iar în cazul testelor tradiţionale de diagnostic, până la obţinerea rezul­tatului pot trece mai mult de două luni; însă noile tehnologii pot diagnostica TB în mai puţin de două ore. În 2009, UNITAID – o iniţiativă globală de sănătate lansată în 2006 de guvernele din Brazilia, Chile, Franţa, Norvegia şi Marea Britanie pentru a asigura o finanţare durabilă a luptei împotriva HIV/SIDA, malariei şi tuberculozei – a oferit 87 de milioane de dolari pentru a sprijini proiectul multipartenerial EXPAND-TB; acesta a permis accesul efectiv şi susţinut, precum şi utilizarea noilor tehnologii de diagnostic TB recomandate, în 27 de ţări cu venituri mici şi medii, care totalizează 40% din povara globală estimată a tuber­culozei multidrog-rezistente. Rezulta­tele sunt impresionante: peste 30% din cazurile MDR-TB depistate la nivel global, în 2012, au fost din ţările cuprinse în proiect, iar 90% din cazurile din India au fost depistate prin serviciile sprijinite de proiect. Până la sfârşitul anului trecut, 92 de laboratoare au fost pe deplin operaţionale. Din 2009 până în 2013, numărul de cazuri de MDR-TB diagnosticate în cele 27 de ţări s-a triplat (36.000 în 2013). Proiectul a permis tratarea mai multor pacienţi cu antituberculoase de linia a doua, precum şi scăderea preţului medica­mentelor şi testelor diagnostice. Partenerii proiectului sunt OMS, Global Laboratory Initiative, Global Drug Facility (ce aparţine Parteneriatului Stop TB) şi organizaţia nonguverna­mentală FIND.

 

...şi eşecuri 

 

   Se estimează că în 2012, în cele 53 de ţări din Regiunea Europeană a OMS au fost 353.000 de pacienţi cu TB, conform noilor date publicate de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) şi Biroul Regional OMS pentru Europa. În ultimul deceniu, a avut loc o scădere medie anuală de 5% a incidenţei tuberculozei în regiune. Din 2011, în ţările UE şi ale Spaţiului Economic European (UE/SEE) s-a observat o scădere de 6% a cazurilor de TB (68.000 în 2012). Cu toate acestea, Europa nu a îndeplinit încă obiectivele stabilite pentru tratarea cu succes a tuberculozei multidrog-rezistente. În 2008 a fost lansat Planul-cadru de acţiune pentru combaterea tuberculozei în UE, iar în 2011 a fost adoptat Planul de acţiune consolidat pentru prevenirea şi combaterea MDR-TB şi XDR-TB (cu rezistenţă extinsă la medicamente) în regiunea europeană a OMS, pentru perioada 2011–2015. Acestea au permis creşterea accesului la tratamentul MDR-TB până la de trei ori faţă de 2011, dar provocările persistă: se estimează că zilnic, pe continent, aproape 1.000 de persoane se îmbolnăvesc de tuberculoză.
   Dintre cele 27 de ţări din întreaga lume cu o povară mare a tuberculozei multidrog-rezistente, 15 aparţin Regiunii Europene a OMS, cu aproximativ 76.400 de pacienţi. Mai puţin de jumătate din ei nu sunt diagnosticaţi, din cauza capacităţii limitate a labora­toarelor, iar numai 34% finalizează cu succes tratamentul. Peste jumătate mor, eşuează tratamentul sau sunt pierduţi din urmărire, toate acestea deschizând calea pentru XDR-TB. De aceea, la 24 martie, în ediţia online a European Respiratory Journal au fost publicate noile declaraţii de consens privind diagnos­ticarea, tratamentul şi managementul pacienţilor cu MDR-TB şi XDR-TB, atunci când dovezile clinice sunt concludente. Documentul, realizat de experţi europeni din reţeaua TBNET – ce poate fi utilizat ca referinţă de medicii de pe întregul continent – include şi liste cu informaţii privitoare la examenele ce ar trebui efectuate în cursul terapiei şi înainte de externarea pacienţilor.

 

Veşti bune de peste Prut

 

   Republica Moldova se numără printre ţările din Regiunea Europeană OMS cu prioritate ridicată pentru controlul tuberculozei şi una din cele 27 de ţări din lume cu o povară mare a tuberculozei multidrog-rezistente – o treime din persoanele nou diagnosticate şi două treimi din cele cu retratament au MDR-TB.
   Printre recomandările-cheie făcute de OMS pentru comba­terea tuberculozei rezistente la medicamente este introducerea de instrumente rapide de diagnostic al acesteia. Din 2012, în 30 de servicii TB municipale şi judeţene din întreaga ţară au fost instalate kituri de testare Xpert MTB/RIF. Acesta este un test rapid, precis, care poate detecta infecţia TB şi rezistenţa la rifampicină în mai puţin de două ore. Spre deosebire de examenul microscopic al frotiului din spută, el poate fi realizat în afara laboratoarelor convenţionale şi nu necesită nicio pregătire specială. Anul trecut, instrumentul a fost pus la dispoziţie şi în toate unităţile în care se administrează terapie antiretrovirală pentru tratamentul HIV, inclusiv în cele din Regiunea transnis­treană şi în spitalele penitenciare, unde ratele de îmbolnăvire HIV şi TB sunt mai mari decât în restul ţării.
   Finanţarea a fost asigurată de UNITAID, prin proiectul EXPAND-TB, precum şi de guvernul canadian, prin iniţiativa TB REACH. Proiectul EXPAND-TB a jucat un rol important şi în îmbunătăţirea capacităţii laboratorului de referinţă naţional şi a două laboratoare regionale, pentru a sprijini aplicarea testului Xpert MTB/RIF. Însă provocarea majoră o constituie susţinerea sistemului din fonduri interne, în viitor.

 

Cum arată statisticile de la noi?

 

   Aşa cum aflăm dintr-un comunicat primit la redacţie, semnat de dr. Georgeta Gilda Popescu, coordonator tehnic naţional al Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei (PNPSCT), în ultimul deceniu, în ţara noastră s-au înregistrat progrese importante în controlul bolii: incidenţa globală (cazuri noi şi recidive) a TB a scăzut cu 48,7%, de la un maximum de 142,2%ooo în 2002 la 73,3%ooo în 2013; mortalitatea a scăzut cu 49%, de la 10,8%ooo în 2002 la 5,9%ooo în 2013; incidenţa TB la copiii cu vârste între 0 şi 14 ani a scăzut cu 51%, de la 48,2%ooo în 2002 (1.843 de cazuri) la 22,3%ooo în 2013 (708 cazuri). Tuberculoza cu tulpini sensibile se vindecă în proporţie de peste 86%, dar cea chimiorezistentă la izoniazidă şi rifampicină – sub 50%. Datele rezultate din notificarea cazurilor MDR din anii 2008–2013 atestă o tendinţă de scădere a acestora, dar doar 63% din examenele bacteriologice au confirmare în culturi şi doar 53% au efectuată antibiograma.
   În vederea creşterii controlului TB în conformitate cu strategia de ţară preconizată pentru perioada 2013–2017, sunt prioritare: introducerea progresivă a tehnicii moleculare rapide de depistare în timp mai scurt a TB şi chimiorezistenţelor; procurarea prin pro­ce­dură de achiziţie centralizată a medicamentelor antituber­culoase; măsuri riguroase de reducere a transmiterii infecţiei tuberculoase în rândul populaţiei generale; o mai bună integrare a copiilor în practici standard de control al tuberculozei; perfec­ţionarea continuă a sistemului standardizat de înregistrare şi raportare implementat şi bazat pe analiza de cohortă trimestrială; creşterea implicării tuturor furnizorilor (neguvernamentali şi privaţi) de servicii medicale în controlul TB, cu asigurarea aderenţei acestora la standardele oficiale de asistenţă a tuberculozei; încurajarea pacienţilor şi a comunităţilor în scopul combaterii bolii; facilitarea şi promovarea cercetării în domeniul tratamentului, diagnosticului şi profilaxiei tuberculozei cu impact asupra performanţelor PNSPCT.

 

„Orice ai alege, pierzi“

 

   Dar care este adevărul de dincolo de cifre şi comunicate de presă?
   Iulian Ilie Dobre e una din victimele tuberculozei fără leac; în  2010 a fost diagnosticat cu MDR-TB, iar la 5 mai 2012 a decedat, la vârsta de 42 de ani, cu XDR-TB. El este unul  din pacienţii cu care a stat de vorbă antropologul american Jonathan Stillo, doctorand la City University of New York Graduate Center. Pentru a-şi realiza cercetările privind aspectele sociale, economice şi structurale ale tuberculozei în ţara noastră, iniţiate în 2006, Jonathan a locuit într-un sanatoriu de tuberculoză câteva luni, a călătorit şi a intervievat sute de persoane – pacienţi, medici, asistente medicale – din spitalele şi dispensarele TB din întreaga ţară. Experienţa sa a fost împărtăşită pe scurt în cadrul unei întâlniri la American Corner din Biblioteca Naţională a României, organizată cu sprijinul Ambasadei SUA în România, chiar în Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei.
   Iată câteva din reacţiile negative la cercetările sale: „Nu ai TB în America, cum poţi şti despre TB din România?“; „Este un subiect stânjenitor pentru România, de ce vrei să le spui oamenilor despre asta?“; „De ce cercetezi un subiect atât de urât?“. Costurile reale ale TB sunt uriaşe, le implică nu doar pe cele economice – majoritatea îmbolnăvirilor survin la vârsta activă, dacă nu sunt corect trataţi, pacienţii infectează familia şi prietenii –, ci şi pe cele sociale: reduce coeziunea socială – duce frecvent la despărţiri şi divorţ, pacienţii sunt consideraţi periculoşi şi blamaţi, familiile ostracizate, le e teamă să ceară ajutorul tocmai când sprijinul comunităţii este crucial. Deşi pacienţii sunt din toate clasele sociale, cei fără sprijin economic şi social se confruntă cu dificultăţi foarte mari. După ce sunt externaţi, mulţi, mai ales cei din mediul rural, se întorc într-un mediu lipsit de condiţii decente de trai, abandonează tratamentul, sunt nevoiţi să muncească. „Aici, în România, dacă nu munceşti, mori de foame. Sunt două posibilităţi: iei pastilele pentru tuberculoză şi ţi-e mai bine, dar mori de foame, sau munceşti, şi apoi trebuie să te întorci la sanatoriu, deci e o situaţie în care orice ai alege, pierzi“, spunea Iulian. El a ales să plece din spital înainte de terminarea tratamentului, care ar fi trebuit să dureze doi ani, pentru a munci şi a-şi întreţine familia. Cu preţul propriei vieţi.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.