Din
cele aproximativ nouă milioane de persoane care se îmbolnăvesc anual de
tuberculoză, o treime nu primesc îngrijirea necesară; majoritatea trăiesc în
comunităţile cele mai sărace şi mai vulnerabile sau fac parte din populaţiile
marginalizate, cum ar fi lucrători migranţi, refugiaţi, prizonieri, minorităţi
etnice şi consumatori de droguri. De aceea, Ziua mondială de luptă împotriva
tuberculozei, marcată la 24 martie, atrage atenţia tocmai asupra necesităţii
„recuperării“ pentru diagnostic şi tratament a acestor pacienţi. Obiectivul de
a elimina tuberculoza până în 2050 depinde de dezvoltarea de metode de
diagnosticare şi vaccinuri, noi medicamente, în regimuri mai scurte şi mai
eficiente de terapie – direcţii sprijinite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii
în colaborare cu Parteneriatul Stop TB.
Succese...
Aproape o jumătate de milion de persoane
s-au îmbolnăvit de tuberculoză multidrog-rezistentă (MDR-TB) în 2012, dar mai
puţin de un sfert au fost diagnosticate, în principal din cauza lipsei
accesului la servicii de diagnostic de calitate. Cu ajutorul unui proiect
inovator internaţional, EXPAND-TB (extinderea accesului la noi diagnostice
pentru TB), 27 de ţări fac progrese promiţătoare în diagnosticarea MDR-TB –
triplarea numărului de astfel de cazuri – conform declaraţiei OMS, dată
publicităţii cu ocazia Zilei mondiale de
luptă împotriva
tuberculozei. Diagnosticul mai timpuriu şi mai rapid al
tuturor formelor de TB este vital, îmbunătăţeşte şansele de tratament corect şi vindecare, şi ajută la
oprirea răspândirii bolii rezistente la medicamente, după cum a subliniat dr.
Margaret Chan, director general OMS.
În multe ţări, accesul la serviciile de
diagnostic – în special pentru MDR-TB – este dificil, iar în cazul testelor tradiţionale de
diagnostic, până la obţinerea rezultatului pot trece mai mult de două luni;
însă noile tehnologii pot diagnostica TB în mai puţin de două ore. În 2009,
UNITAID – o iniţiativă globală de sănătate lansată în 2006 de guvernele din
Brazilia, Chile, Franţa, Norvegia şi Marea Britanie pentru a asigura o finanţare
durabilă a luptei împotriva HIV/SIDA, malariei şi tuberculozei – a oferit 87 de
milioane de dolari pentru a sprijini proiectul multipartenerial EXPAND-TB;
acesta a permis accesul efectiv şi susţinut, precum şi utilizarea noilor
tehnologii de diagnostic TB recomandate, în 27 de ţări cu venituri mici şi
medii, care totalizează 40% din povara globală estimată a tuberculozei
multidrog-rezistente. Rezultatele sunt impresionante: peste 30% din cazurile
MDR-TB depistate la nivel global, în 2012, au fost din ţările cuprinse în
proiect, iar 90% din cazurile din India au fost depistate prin serviciile
sprijinite de proiect. Până la sfârşitul anului trecut, 92 de laboratoare au
fost pe deplin operaţionale. Din 2009 până în 2013, numărul de cazuri de MDR-TB
diagnosticate în cele 27 de ţări s-a triplat (36.000 în 2013). Proiectul a
permis tratarea mai multor pacienţi cu antituberculoase de linia a doua, precum
şi scăderea preţului medicamentelor şi testelor diagnostice. Partenerii
proiectului sunt OMS, Global Laboratory Initiative, Global Drug Facility (ce
aparţine Parteneriatului Stop TB) şi organizaţia nonguvernamentală FIND.
...şi eşecuri
Se estimează că în 2012, în cele 53 de ţări
din Regiunea Europeană a OMS au fost 353.000 de pacienţi cu TB, conform noilor
date publicate de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) şi
Biroul Regional OMS pentru Europa. În ultimul deceniu, a avut loc o scădere
medie anuală de 5% a incidenţei tuberculozei în regiune. Din 2011, în ţările UE
şi ale Spaţiului Economic European (UE/SEE) s-a observat o scădere de 6% a
cazurilor de TB (68.000 în 2012). Cu toate acestea, Europa nu a îndeplinit încă
obiectivele stabilite pentru tratarea cu succes a tuberculozei
multidrog-rezistente. În 2008 a fost lansat Planul-cadru de acţiune pentru
combaterea tuberculozei în UE, iar în 2011 a fost adoptat Planul de acţiune
consolidat pentru prevenirea şi combaterea MDR-TB şi XDR-TB (cu rezistenţă
extinsă la medicamente) în regiunea europeană a OMS, pentru perioada 2011–2015.
Acestea au permis creşterea accesului la tratamentul MDR-TB până la de trei ori
faţă de 2011, dar provocările persistă: se estimează că zilnic, pe continent,
aproape 1.000 de persoane se îmbolnăvesc de tuberculoză.
Dintre cele 27 de ţări din întreaga lume cu
o povară mare a tuberculozei multidrog-rezistente, 15 aparţin Regiunii Europene
a OMS, cu aproximativ 76.400 de pacienţi. Mai puţin de jumătate din ei nu sunt
diagnosticaţi, din cauza capacităţii limitate a laboratoarelor, iar numai 34%
finalizează cu succes tratamentul. Peste jumătate mor, eşuează tratamentul sau
sunt pierduţi din urmărire, toate acestea deschizând calea pentru XDR-TB. De
aceea, la 24 martie, în ediţia online a
European Respiratory Journal au fost publicate noile declaraţii de consens
privind diagnosticarea, tratamentul şi managementul pacienţilor cu MDR-TB şi
XDR-TB, atunci când dovezile clinice sunt concludente. Documentul, realizat de
experţi europeni din reţeaua TBNET – ce poate fi utilizat ca referinţă de
medicii de pe întregul continent – include şi liste cu informaţii privitoare la
examenele ce ar trebui efectuate în cursul terapiei şi înainte de externarea
pacienţilor.
Veşti bune de peste Prut
Republica Moldova se numără printre ţările
din Regiunea Europeană OMS cu prioritate ridicată pentru controlul tuberculozei
şi una din cele 27 de ţări din lume cu o povară mare a tuberculozei
multidrog-rezistente – o treime din persoanele nou diagnosticate şi două treimi
din cele cu retratament au MDR-TB.
Printre recomandările-cheie făcute de OMS
pentru combaterea tuberculozei rezistente la medicamente este introducerea de
instrumente rapide de diagnostic al acesteia. Din 2012, în 30 de servicii TB
municipale şi judeţene din întreaga ţară au fost instalate kituri de testare
Xpert MTB/RIF. Acesta este un test rapid, precis, care poate detecta infecţia
TB şi rezistenţa la rifampicină în mai puţin de două ore. Spre deosebire de
examenul microscopic al frotiului din spută, el poate fi realizat în afara
laboratoarelor convenţionale şi nu necesită nicio pregătire specială. Anul
trecut, instrumentul a fost pus la dispoziţie şi în toate unităţile în care se
administrează terapie antiretrovirală pentru tratamentul HIV, inclusiv în cele
din Regiunea transnistreană şi în spitalele penitenciare, unde ratele de
îmbolnăvire HIV şi TB sunt mai mari decât în restul ţării.
Finanţarea a fost asigurată de UNITAID, prin
proiectul EXPAND-TB, precum şi de guvernul canadian, prin iniţiativa TB REACH.
Proiectul EXPAND-TB a jucat un rol important şi în îmbunătăţirea capacităţii
laboratorului de referinţă naţional şi a două laboratoare regionale, pentru a
sprijini aplicarea testului Xpert MTB/RIF. Însă provocarea majoră o constituie
susţinerea sistemului din fonduri interne, în viitor.
Cum arată statisticile de la noi?
Aşa cum aflăm dintr-un comunicat primit la
redacţie, semnat de dr. Georgeta Gilda Popescu, coordonator tehnic naţional al
Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei
(PNPSCT), în ultimul deceniu, în ţara noastră s-au înregistrat progrese
importante în controlul bolii: incidenţa globală (cazuri noi şi recidive) a TB
a scăzut cu 48,7%, de la un maximum de 142,2%ooo în 2002 la 73,3%ooo în 2013;
mortalitatea a scăzut cu 49%, de la 10,8%ooo în 2002 la 5,9%ooo în 2013; incidenţa
TB la copiii cu vârste între 0 şi 14 ani a scăzut cu 51%, de la 48,2%ooo în 2002 (1.843 de
cazuri) la 22,3%ooo în 2013 (708
cazuri). Tuberculoza cu tulpini sensibile se vindecă în
proporţie de peste 86%,
dar cea chimiorezistentă la izoniazidă şi rifampicină – sub 50%. Datele
rezultate din notificarea cazurilor MDR din anii 2008–2013 atestă o tendinţă de
scădere a acestora, dar doar 63% din examenele bacteriologice au confirmare în
culturi şi doar 53% au efectuată antibiograma.
În vederea creşterii controlului TB în
conformitate cu strategia de ţară preconizată pentru perioada 2013–2017, sunt
prioritare: introducerea progresivă a tehnicii moleculare rapide de depistare
în timp mai scurt a TB şi chimiorezistenţelor; procurarea prin procedură de
achiziţie centralizată a medicamentelor antituberculoase; măsuri riguroase de
reducere a transmiterii infecţiei tuberculoase în rândul populaţiei generale; o
mai bună integrare a copiilor în practici standard de control al tuberculozei;
perfecţionarea continuă a sistemului standardizat de înregistrare şi raportare
implementat şi bazat pe analiza de cohortă trimestrială; creşterea implicării
tuturor furnizorilor (neguvernamentali şi privaţi) de servicii medicale în
controlul TB, cu asigurarea aderenţei acestora la standardele oficiale de
asistenţă a tuberculozei; încurajarea pacienţilor şi a comunităţilor în scopul
combaterii bolii; facilitarea şi promovarea cercetării în domeniul
tratamentului, diagnosticului şi profilaxiei tuberculozei cu impact asupra
performanţelor PNSPCT.
„Orice ai alege, pierzi“
Dar care este adevărul
de dincolo de cifre şi comunicate de presă?
Iulian Ilie Dobre e una din victimele
tuberculozei fără leac; în 2010 a fost
diagnosticat cu MDR-TB, iar la 5 mai 2012 a decedat, la vârsta de 42 de ani, cu
XDR-TB. El este unul din pacienţii cu
care a stat de vorbă antropologul american Jonathan Stillo, doctorand la City
University of New York Graduate Center. Pentru a-şi realiza cercetările privind
aspectele sociale, economice şi structurale ale tuberculozei în ţara noastră,
iniţiate în 2006, Jonathan a locuit într-un sanatoriu de tuberculoză câteva
luni, a călătorit şi a intervievat sute de persoane – pacienţi, medici,
asistente medicale – din spitalele şi dispensarele TB din întreaga ţară.
Experienţa sa a fost împărtăşită pe scurt în cadrul unei întâlniri la American
Corner din Biblioteca Naţională a României, organizată cu sprijinul Ambasadei
SUA în România, chiar în Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei.
Iată câteva din reacţiile negative la cercetările
sale: „Nu ai TB în America, cum poţi şti despre TB din România?“; „Este un
subiect stânjenitor pentru România, de ce vrei să le spui oamenilor despre
asta?“; „De ce cercetezi un subiect atât de urât?“. Costurile reale ale TB sunt
uriaşe, le implică nu doar pe cele economice – majoritatea îmbolnăvirilor
survin la vârsta activă, dacă nu sunt corect trataţi, pacienţii infectează
familia şi prietenii –, ci şi pe cele sociale: reduce coeziunea socială – duce
frecvent la despărţiri şi divorţ, pacienţii sunt consideraţi periculoşi şi
blamaţi, familiile ostracizate, le e teamă să ceară ajutorul tocmai când
sprijinul comunităţii este crucial. Deşi pacienţii sunt din toate clasele
sociale, cei fără sprijin economic şi social se confruntă cu dificultăţi foarte
mari. După ce sunt externaţi, mulţi, mai ales cei din mediul rural, se întorc
într-un mediu lipsit de condiţii decente de trai, abandonează tratamentul, sunt
nevoiţi să muncească. „Aici, în România, dacă nu munceşti, mori de foame. Sunt
două posibilităţi: iei pastilele pentru tuberculoză şi ţi-e mai bine, dar mori
de foame, sau munceşti, şi apoi trebuie să te întorci la sanatoriu, deci e o
situaţie în care orice ai alege, pierzi“, spunea Iulian. El a ales să plece din
spital înainte de terminarea tratamentului, care ar fi trebuit să dureze doi
ani, pentru a munci şi a-şi întreţine familia. Cu preţul propriei vieţi.
