România continuă să rămână
ţara cu cea mai crescută incidenţă globală a tuberculozei din UE şi pe locul şase,
după ţările fostei Uniuni Sovietice, din Regiunea OMS Europa. Ministerul Sănătăţii
(MS) consideră că tuberculoza rămâne o problemă majoră de sănătate publică în ţara
noastră şi, ca urmare, activităţile prevăzute de Programul naţional de
prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei (PNPSCT) – diagnosticul şi
tratamentul bolnavilor, controlul contacţilor, tratamentul preventiv şi activităţile
de informare-educare-comunicare – sunt gratuite.
Răspunsul sistemului
de sănătate din România pentru reducerea poverii TB se desfăşoară conform
Strategiei naţionale de control al TB 2015–2020 şi este realizat prin PNPSCT
care integrează cele două componente, prevenirea şi supravegherea TB, precum şi
tratamentul bolnavilor TB, în conformitate cu hotărârile anuale pentru
definirea programelor naţionale de sănătate implementate de MS, aprobate prin
Ordinul m.s. nr. 422/2013 cu modificările şi completările ulterioare.
În România, strategia
bazată pe tratament sub directă observare (DOTS) recomandată de Organizaţia
Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru controlul TB este generalizată din anul 2005,
ceea ce a şi permis înregistrarea unor reale progrese: rata de depistare a
cazurilor TB depăşeşte 70% de cel puţin opt ani (79% din anul 2010 faţă de 76%
cât este în regiunea Europeană OMS); incidenţa globală (IG) a scăzut cu 48,7%
(de la 142,2%ooo în 2002 la 73%ooo în 2013); IG la
copii a scăzut cu 54,4%, de la 48,2%ooo în 2002 la 22 %ooo
în 2013; prevalenţa TB a scăzut cu 36,9% de la 198,2%ooo în 2004 la
125%ooo în 2013; mortalitatea TB a scăzut cu 50,9 %, de la 10,8%ooo
în 2002 la 5,3%ooo în 2013; rata de succes terapeutic a cazurilor
noi pulmonare confirmate BK a depăşit 85% din 2006, s-a menţinut şi a atins 86%
în 2009 şi 2011, comparativ cu 67% – regiunea Europeană OMS. Cu această rată de
succes terapeutic a cazurilor noi
confirmate bacteriologic, România îndeplineşte
ţinta globală a OMS, de 85%, considerată unica modalitate de control a endemiei
într-un teritoriu.
Dacă în cazul
tuberculozei cu germeni sensibili lucrurile sunt într-un progres evident şi
constant, în cazul tuberculozei multidrog-rezistente (MDR) şi extrem-rezistente
(XDR), situaţia este semnificativ diferită.
Ancheta
epidemiologică desfăşurată în România în perioada iulie 2003–iunie 2004 a arătat
că MDR-TB se regăseşte în proporţie de 2,9% la cazurile noi TB şi 10,7% la
retratamente TB. În aceste condiţii, ar trebui notificate anual 1.200 de cazuri
MDR-TB, valorile confirmând încadrarea TB multidrog-rezistente în ţara noastră
drept problemă de sănătate publică. În prezent, este în curs de derulare o nouă
achetă epidemiologică în vederea stabilirii actualei magnitudini a acestui
fenomen în România.
În ceea ce priveşte
prevalenţa MDR-TB (numărul de cazuri care necesită tratament pe parcursul unui
an), în România, aceasta este de aproximativ 1.500 de cazuri. La nivel mondial,
10% din cazurile MDR-TB sunt XDR-TB (TB cu rezistenţă la izoniazidă, rifampicină,
aminiglicozid injectabil şi chinolonă). În studiul retrospectiv de
chimiorezistenţă pentru tulpinile MDR izolate în România în 2007, rezistenţa
XDR în rândul cazurilor MDR a fost de 11,4%: 9,9% pentru cazurile noi şi 11,9%
la cazurile tratate anterior.
Principala problemă
o reprezintă imposibilitatea obţinerii, în contextul actual legal,
organizatoric şi financiar, a unei rate înalte de succes terapeutic la cazurile
de tuberculoză MDR/XDR. Astfel, analiza cohortei MDR/XDR 2008 arată, din
perspectiva categoriilor evolutive: 16,3% vindecaţi, 3,3% cu tratament complet
(rată de succes de 19,6%), 23,5% decedaţi, 34,7% eşecuri, 21,6% abandonuri,
0,6% neevaluaţi. Cu o constanţă remarcabilă, rata de succes se menţine
echivalentă şi în 2009 – 19,7%, 2010 – 19,9% şi 2011 – 25,6% şi este echivalentă
cu rata de evoluţie spontan favorabilă în absenţa oricărui tratament etiologic,
cunoscută din perioada preantibiotică. Aceste rezultate plasează România în
coada unei liste care începe cu Kazahstan şi Uzbekistan – cu o rată de succes
de 70%, R.D. Congo 60%, Kirghizstan 50%, cea mai bună dovadă că situaţia este
corectabilă. Cauzele ţin de absenţa unei abordări programatice a domeniului, de
existenţa unui decalaj diagnostic şi terapeutic de două generaţii, absenţa condiţiilor
legale, organizatorice şi financiare de acces la medicaţia validată internaţional
şi, în consecinţă, imposibilitatea diagnosticului precoce şi a unei terapii
acoperitoare şi continue.
Tuberculoza
MDR constituie în prezent adevărata provocare pentru autorităţile publice din România, de aceea MS a aprobat o
serie de măsuri pentru îmbunătăţirea PNPSCT, printre cele mai importante fiind:
majorarea cu peste 50% a bugetului anului 2014 comparativ cu 2012 pentru
program şi aprobarea Strategiei naţionale de control al tuberculozei în România
2015–2020. Intervenţiile incluse în strategie au ca scop asigurarea serviciilor
de prevenire, depistare, tratare şi creştere a aderenţei la tratament pentru
bolnavii TB şi MDR-TB în conformitate cu recomandările OMS.
Pentru
implementarea acestor intervenţii au fost identificate, pe lângă bugetul de
stat, mai multe surse de finanţare, una fiind mecanismul financiar norvegian, prin intermediul căruia este
asigurată, în proporţie de 85%, finanţarea proiectului „Îmbunătăţirea stării de
sănătate a populaţiei din România, prin creşterea controlului tuberculozei“
implementat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ Bucureşti în
parteneriat cu Fundaţia Romanian Angel Appeal, Fundaţia Centrul pentru Politici
şi Servicii de Sănătate şi Fundaţia LHL International din Norvegia.
În
cadrul acestui proiect, 10.000 de persoane vor fi testate în vederea depistării
TB şi TB MDR/XDR, 1.000 de pacienţi diagnosticaţi cu tuberculoză multirezistentă
vor primi tratament medical complet, continuu şi supraveghat, opt laboratoare
care vor deservi populaţia de pe întreg teritoriul ţării vor fi dotate cu
echipamente moderne de diagnostic rapid a TB MDR/XDR. De asemenea, sunt prevăzute
acţiuni pentru: creşterea aderenţei pacienţilor cu TB la tratament prin
acordarea de suport social, formarea personalului medical în controlul
transmiterii infecţiei TB, managementul medicamentelor şi supravegherea bolii,
dotarea unităţilor TB cu lămpi UV, informarea populaţiei şi asigurarea
suportului comunitar în vederea prevenirii răspândirii tuberculozei.
Impactul
proiectului se va traduce în servicii mai bune de diagnostic, tratament,
sprijin social şi intervenţii preventive pentru grupurile importante din punct
de vedere epidemiologic şi populaţiile vulnerabile care, în timp, vor conduce
la reducerea diferenţelor economice şi sociale cauzate de TB în România şi în
spaţiul economic european. Asigurarea
diagnosticului precoce, urmat de tratamentul continuu, complet şi de calitate şi
stimulente acordate pacienţilor sub formă de tichete sociale în vederea creşterii
aderenţei la tratament vor conduce la o rată mai bună de succes terapeutic în
rândului celor cu TB care, astfel, pot fi reintegraţi în societate, redevenind
cetăţeni productivi. În plus, intervenţiile de prevenţie în comunităţile rurale
sărace, inclusiv comunităţile de romi, vor contribui la: adresabilitatea
crescută a acestora la serviciile de asistenţă medicală primară, scăderea numărului
de îmbolnăviri, scăderea stigmatizării şi discriminării pacienţilor şi a
familiilor acestora, precum şi la un statut social şi economic îmbunătăţit al
membrilor comunităţii.
Din
valoarea totală a proiectului de 10.748.000 de euro: s-au achitat facturile
pentru primele două tranşe de medicamente pentru 750 de bolnavi, una din tranşe
fiind deja livrată – 250 de pacienţi urmând a fi înrolaţi în luna martie; este
finalizată achiziţia echipamentelor pentru diagnosticului rapid – GeneXpert,
MGIT şi LPA, pentru laboratoarele de referinţă şi regionale; au fost
identificate comunităţile vulnerabile unde se vor desfăşura activităţi de
informare-educare-comunicare şi depistare a cazurilor de TB în rândul populaţiilor
sărace; s-au finalizat documentele pentru achiziţia de echipamente pentru
controlul infecţiei TB (lămpi UV, hote de biosiguranţă), echipamente IT
(servere pentru soft-ul naţional de colectare a datelor şi computere pentru
dotarea unităţilor sanitare care raportează date referitoare la pacienţii cu
TB), mijoacele de transport pentru colectarea probelor clinice, a fost finalizată
curiculla pentru cursurile de formare a personalului medical pentru
managementul cazului de tuberculoză şi controlul infecţiei TB şi de instruire a
DOT-suporterilor (asistenţi comunitari, mediatori sanitari) pentru sprijinirea
pacienţilor aflaţi în tratament ambulatoriu.
Implementarea
acestui proiect poate fi considerată un exemplu de abordare multiinstituţională
de succes, un model ce aduce laolaltă atât instituţii guvernamentale, cât şi
organizaţii non-guvernamentale, naţionale şi internaţionale şi implică întreaga
societate în rezolvarea unei probleme de importanţă globală.
