Newsflash
Știri

Tuberculoza rămâne o ameninţare

de Dr. Maria DRAGOTĂ - nov. 20 2014
Tuberculoza rămâne o ameninţare
Se estimează că în 2013, 9 milioane de persoane au dezvoltat tuberculoză şi 1,5 milioane au decedat prin această boală, din care 360.000 HIV+, conform Global tuberculosis report 2014, dat publicităţii la 22 octombrie a.c. de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Raportul include date din 202 ţări şi teritorii. Prevalenţa TB a scăzut lent an de an, iar între 2000 şi 2013 au fost salvate 37 de milioane de vieţi, prin diagnostic şi tratament eficiente.
Datele disponibile pentru estimarea poverii bolii continuă să se îmbunătăţească. În 2013, măsurarea directă a mortalităţii a fost posibilă în 126 de ţări. Din numărul estimat de persoane care au dezvoltat TB, 56% au provenit din regiunile Asia de Sud-Est şi Pacificul de Vest şi un sfert din regiunea Africa. În India s-au înregistrat 24% din numărul total de cazuri, iar 11% – în China. 60% din cazurile de TB sunt bărbaţi. Rata globală a mortalităţii a scăzut cu 45% între 1990 şi 2013, iar prevalenţa TB – cu 41%. Două din cele şase regiuni OMS au atins toate cele trei ţinte pentru 2015 privind reducerea poverii bolii (incidenţă, prevalenţă, mortalitate): Americile şi Pacificul de Vest.
Detectarea şi rezultatele tratamentului. În 2013, au fost raportate OMS 6,1 milioane de cazuri, din care 5,7 milioane de persoane nou diagnosticate. Se estimează că trei milioane de cazuri au rămas nediagnosticate sau neraportate programelor naţionale de TB. Rata succesului tratamentului a fost de 86% la cazurile noi. La nivel global, 3,5% din cazurile noi şi 20,5% din retratamente au fost cauzate de germeni multidrog-rezistenţi (480.000 de cazuri), din care 9% cu TB cu chimiorezistenţă extinsă (TB XDR). În 2013, 97.000 de pacienţi au început tratamentul pentru TB MDR în 2013, de trei ori mai mulţi faţă de 2009, iar 39.000 erau pe liste de aşteptare. Rata globală de succes a tratamentului a fost de 43%, iar cinci din cele 27 de ţări cu povară crescută a TB MDR – Etiopia, Kazahstan, Myanmar, Pakistan, Vietnam – au obţinut o rată de succes de peste 70%. Cinci acţiuni prioritare – de la prevenţie la vindecare – sunt necesare pentru managementul epidemiei de TB MDR: tratamentul corespunzător al cazurilor de TB chimiosensibilă, pentru prevenirea chimiorezistenţei; expansiunea testării rapide şi a detectării cazurilor de TB MDR; controlul infecţiei; creşterea angajamentului politic, inclusiv alocarea de fonduri adecvate pentru intervenţii şi cercetare, pentru dezvoltarea de noi metode de diagnostic, medicamente şi regimuri de tratament.
Diagnosticul de laborator. Confirmarea de laborator a TB şi a rezistenţei la medicamente este cheia pentru diagnosticul şi tratamentul corecte. În 2013, 58% din cei 4,9 milioane de pacienţi cu TB pulmonară înregistraţi în lume au fost confirmaţi bacteriologic prin teste recoman­date de OMS, inclusiv teste rapide precum Xpert MTB-RIF. Anul trecut, OMS a extins recomandările asupra utilizării acestui test şi la diagnosticul TB la copii şi pentru anumite forme de tuberculoză extrapulmonară.
Managementul coepidemiei TB-HIV. 1,1 milioane de persoane cu TB în 2013 erau HIV+, iar numărul deceselor prin asocierea TB-HIV e în scădere de aproape un deceniu. Prima intervenţie-cheie pentru reducerea poverii HIV asociate TB este testarea pentru HIV. În 2013, 48% din pacienţii cu TB au avut un rezultat documentat la testul HIV, iar în regiunea Africa, 76% din pacienţii cu TB îşi cunoşteau statusul HIV. Cea mai importantă intervenţie pentru reducerea mortalităţii la pacienţii cu tuberculoză HIV pozitivi este terapia antiretrovirală. În 2013, 70% din ei luau acest tratament. Pe lângă iniţierea terapiei antiretrovirale, principala intervenţie pentru prevenirea TB la persoanele cu HIV este terapia preventivă cu izoniazidă. În 2013, doar 21% din ţări au raportat administrarea acesteia la persoanele cu HIV.
Finanţarea. Suma anuală estimată pentru asigurarea răspunsului complet la epidemia mondială de TB este de opt miliarde de dolari, din care: două treimi pentru depis­tarea şi tratamentul TB chimiosensibile; 20% pentru trata­mentul TB MDR; 10% pentru testele diagnostice rapide şi testele de laborator asociate; 5% pentru activităţile de colaborare TB-HIV, în total cu două miliar­de mai mult decât sumele cheltuite în realitate. La acestea se adaugă două miliarde de dolari anual, pentru cerce­tarea şi dezvoltarea de noi diagnostice, me­dica­­mente şi vaccinuri. Brazilia, Federaţia Rusă, India, China şi Africa de Sud, care totalizează aproa­pe jumătate din cazurile de TB, acoperă fondurile necesare din resurse interne, dar pentru multe alte state, rămân de importanţă critică donatorii internaţionali, cei mai importanţi fiind Fondul Global şi guvernul SUA. Costul per pacient tratat pentru TB chimiosensibilă a fost în 2013 de 100–500 de dolari în majoritatea ţărilor cu povară mare a TB,  iar pentru TB  MDR – 9.235 de dolari în ţarile cu venit mic şi 48.553 de dolari în cele cu venit mediu-ridicat.
Cercetare–dezvoltare. Multe tehnologii noi de diagnostic sunt în curs de dezvoltare sau disponibile pe piaţă, dar fondurile necesare evaluării lor sunt insufici­ente. Zece medicamente anti-TB noi sau repropuse sunt în faze avansate de dezvoltare clinică şi, în ultimii doi ani, două noi medicamente au fost aprobate pentru trata­mentul TB MDR: bedaquilina şi delamanid. 15 vaccinuri candidate sunt în studii clinice.
Dincolo de 2015. OMS a dezvoltat o strategie globală pentru TB post-2015 (End TB Strategy), apobată la Adunarea mondială a sănătăţii din 2014. Sco­pul acesteia este stoparea epidemiei mondiale de TB, ceea ce înseamnă pentru 2035 reducerea cu 90% a in­ci­­denţei TB şi cu 95% a deceselor prin TB, faţă de 2015.
Tratamente mai scurte.  În cel mai recent număr din New England Journal of Medicine, editorialul şi trei articole sunt dedicate tuberculozei, mai precis, unor studii privind regimuri de tratament de mai scurtă durată, care urmăresc creşterea aderenţei pacientului la terapie şi reducerea costurilor, cu aceeaşi eficienţă ca a regi­mului standard de şase luni, recomandat de OMS (faza intensivă – două luni cu rifampicină, izoniazidă, pira­zina­midă şi etambutol, faza de continuare – patru luni cu rifam­picină şi izoniazidă). Cele trei studii au testat dacă inclu­derea unei fluorochinolone în regimul modificat poate scurta durata tratamentului tuberculozei chimio­sen­sibile. Au fost testate: un regim de patru luni ce a inclus gatifloxacina, care în faza intensivă a înlocuit etam­butolul, iar în faza de continuare s-a adăugat la izo­nia­zidă şi rifampicină; un regim de patru luni în care moxifloxacina a înlocuit izoniazida în faza intensivă şi a fost administrată în faza de continuare cu rifapentină timp de două luni, bisăptămânal, sau timp de patru luni, în doză săptămânală; un alt regim a inclus timp de 17 săptămâni moxifloxacina în locul etambutolului sau izo­ni­azidei. Studiile au concluzionat că regimurile scurte nu au fost noninferioare celui standard, deci că redu­cerea duratei de tratament la patru luni nu este eficientă.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe