Newsflash
Știri

Tuberculoza rămâne o problemă de sănătate publică pentru România

de Monica GEORGESCU - mar. 31 2017
Tuberculoza rămâne o problemă de sănătate publică pentru România
    Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei este marcată în fiecare an la 24 martie, zi în care, în anul 1882, dr. Robert Koch a anunțat descoperirea bacilului care provoacă maladia infecțioasă. Anul acesta, Centrul european de prevenire și control al bolilor (ECDC) și Biroul european al Organizației mondiale a sănătății (OMS) au publicat un raport comun care include date și statistici din ultimii cinci ani despre evoluția tuberculozei (TB) în regiunea europeană a OMS.
    Cifrele raportului indică o scădere pe ansamblu cu 4,3% pe an a cazurilor noi de TB înregistrate în ultimii cinci ani în spațiul european și un declin cu 8,5% al mortalității din această cauză. „Trendul descendent în numărul de cazuri noi raportate este încurajator, însă această tendință nu se menține în rândul grupurilor vulnerabile”, a declarat dr. Andrea Ammon, directoarea ECDC, care susține că este nevoie de o mai bună orientare a eforturilor de prevenție și diagnostic pentru a eradica epidemia de TB. În prezent, tuberculoza este prima cauză de deces printr-o boală infecțioasă și a șaptea prin orice boală, la nivel mondial.
    În anul 2015, în întreaga regiunea europeană a OMS s-au înregistrat aproximativ 323.000 de cazuri de TB (cazuri noi și recidive). Aproape 85% din acestea s-au înregistrat în 18 țări ale zonei, considerate „țări de prioritate majoră”. România face parte din această listă, alături de Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Estonia, Georgia, Kazahstan, Kirghizstan, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan.
   Mai mult, România este fruntașă în această listă, fapt deosebit de îngrijorător: suntem țara membră a Uniunii Europene (UE) cu cele mai multe cazuri noi de TB înregistrate. Incidența TB în România este de 6,5 ori mai mare decât media UE și de aproape două ori mai mare decât în regiunea europeană a OMS. În anul 2015, spre exemplu, în UE au fost raportate 60.195 de cazuri de TB. Trei țări membre din totalul de 28 (România, Polonia și Marea Britanie) au raportat aproape jumătate din aceste cazuri. Un sfert din totalul acestora s-au înregistrat în România – 15.195 de cazuri.
   Un alt aspect îngrijorător al statisticilor naționale și internaționale ține de incidența tuberculozei multi-drog rezistentă (TB-MDR), care continuă să crească alarmant în zona europeană. În Raportul TB 2016 al OMS se precizează că aproximativ 3% din cazurile noi și 12% din retratamente sunt reprezentate de cazurile cu TB-MDR (tuberculoza rezistentă la două dintre medicamentele anti-tuberculoase esențiale). Nouă din cele zece țări ale lumii care înregistrează cea mai mare incidență a TB-MDR se află în regiunea europeană a OMS.
   România stă foarte prost și la acest capitol: conform datelor publicate în raportul comun elaborat de ECDC și OMS, în anul 2015 în România s-au înregistrat 530 de cazuri de TB-MDR. Numărul total de cazuri raportate de TB-MDR în același an în întreaga Europă este de 1.339. Asta înseamnă că aproape 40% din numărul total de cazuri de TB-MDR înregistrate în regiunea europeană au fost în România.
   TB-MDR ridică pro­bleme serioase în controlul TB: dacă tuberculoza sensibilă se vindecă în România în procent de peste 86%, cea cu tulpini rezistente la Izoniazidă și Rifampicină are șanse de vindecare mult reduse. În România, rata de succes terapeutic pentru TB-MDR, cohorta anului 2013, a fost de 35,6%, conform unui comunicat publicat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.
   Raportul comun elaborat de ECDC și OMS arată că principalul motiv de îngrijorare și semnal de alarmă este reprezentat de creșterea semnificativă a coinfecției HIV-TB în ultimii cinci ani în zona europeană. În timp ce incidența TB scade într-un ritm susținut (de aproximativ 5% pe an), în ultimii cinci ani numărul de cazuri noi de coinfectare HIV-TB a crescut alarmant, cu 40% (de la 5,5% la 9%). Cele două organizații recomandă pe această cale testarea tuturor pacienților cu TB pentru HIV și invers. De asemenea, se pune accent pe consilierea acestora și pe inițierea cât mai rapidă a tratamentului antiretroviral, pentru a elimina riscul de răspândire a infecției.
   În România, aproximativ 75% din cei diagnosticați cu infecție cu TB au fost testați și pentru HIV. Pare a fi un procent ridicat, însă zece din cele 18 țări cu profil înalt de risc au reușit să testeze peste 90% din persoanele infectate cu TB pentru a depista coinfectarea HIV-TB.
   Persoanele care trăiesc cu HIV au de 20 până la 30 de ori mai multe șanse de a dezvolta TBC activă decât persoanele fără HIV. Iar tuberculoza este una din principalele cauze de mortalitate în rândul celor infectați cu HIV. De asemenea, în cazul persoanelor coinfectate cu HIV-TB, șansele ca tratamentul să eșueze sunt de șapte ori mai mari. Datele indică însă că, din cele aproximativ 27.000 de cazuri de HIV-TB raportate în zona europeană a OMS în anul 2015, doar două treimi au fost diagnosticate și 5.800 au început tratamentul antiretroviral. Planul regional al OMS de stopare a tuberculozei pentru perioada 2016–2020 recomandă ca tratamentul antiretroviral să fie inițiat imediat după stabilirea diagnosticului, pacienții urmând a fi susținuți prin servicii medicale integrate.
   An de an, statisticile legate de inci­dența TB la nivel global, european și național se îmbunătățesc. Per total, rata mortalității din această cauză scade, la fel și numărul de infecții noi raportate. Crește în schimb sistematic rata de succes terapeutic a cazurilor noi pulmonare confirmate bacteriologic și rata de depistare pentru cazurile noi de TB și TB-MDR.
   În România tuberculoza rămâne o problemă prioritară de sănătate publică, așa cum se poate observa din poziția fruntașă pe care o deținem în toate statisticile ce iau în calcul zona europeană. România se numără printre țările unde trebuie accentuate eforturile pentru îmbunătățirea controlului tuberculozei, diminuarea ratei de noi îmbolnăviri și controlul răspândirii infecției TB-MDR. Screeningul și urmărirea tratamentului la pacienții diagnosticați – în special a celor din rândul categoriilor defavorizate sau la risc – ar trebui să fie o prioritate pentru Ministerul Sănătății.

  

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe