La 24 martie 1959 a fost înfiinţată Uniunea Internaţională de Flebologie, ca iniţiativă comună a societăţilor cu profil flebologic existente la acea dată (Societatea Franceză de Flebologie, Societatea Germană de Flebologie, Societatea Italiană de Flebologie şi Societatea de profil din Ţările de Jos – Belgia, Olanda şi Luxemburg).
Conştienţi de importanţa studierii aprofundate a bolilor venoase, din ce în ce mai mulţi medici de pe toate meridianele au înfiinţat societăţi naţionale de flebologie care apoi s-au alăturat Uniunii Internaţionale de Flebologie într-un efort conjugat de elucidare a cauzelor, a evoluţiei şi de îmbunătăţire a tratamentului bolilor venoase.
În anul 1979, la Timişoara a prins contur viitoarea Societate Română de Flebologie, la iniţiativa regretaţilor acad. prof. dr. Pius Brânzeu şi prof. dr. Aurel Kaufman. De-a lungul anilor, Societatea Română de Flebologie a promovat, prin activitatea membrilor ei, metodele moderne de diagnostic şi tratament în bolile venoase şi s-a manifestat cu voce distinctă în cadrul Uniunii Internaţionale de Flebologie.
În perioada 31 august – 4 septembrie 2009 s-a desfăşurat la Monaco cel de-al XVI-lea Congres al Uniunii Internaţionale de Flebologie, manifestare de amploare a flebologiei mondiale care a aniversat cei 50 de ani de existenţă a U.I.P. Reuniunea s-a dovedit a fi o foarte utilă îmbinare a lecţiilor deschise susţinute de experţi în domeniile de maximă importanţă (diagnosticul bolilor venoase, evoluţia modificărilor fiziopatologice, noutăţile terapeutice de ultimă oră) cu prezentările individuale ale medicilor cu preocupări în domeniul flebologiei din întreaga lume.
În domeniul tratamentului bolii varicoase a membrelor inferioare lucrările s-au axat pe cele cinci linii actuale: tratament medicamentos, tratament compresiv, tratament chirurgical, tratament endovenos şi fleboscleroză. În fiecare din aceste secţiuni au fost prezentate rezultate de ultimă oră privind rezultatele şi limitele utilizării laserelor transcutane şi a laserelor endovenoase, a radiofrecvenţei (closure şi closure fast), precum şi tehnica indicării corecte a contenţiei elastice (utilizarea ciorapilor elastici suprapuşi). În tratamentul chirurgical s-a subliniat rolul tehnicilor miniinvazive, sub anestezie locală sau prin tumescenţă, cu sau fără păstrarea trunchiurilor safeniene.
România a fost reprezentată la acest congres jubiliar prin lucrări prezentate de prof. dr. Avram Jecu, dr. Ştefan Jianu, dr. Valerian Ciubotaru, dr. A. Cotârleţ, dr. A. Puskas.
O preocupare deosebit de importantă a organizatorilor s-a dovedit aceea a prezentării documentelor de consens internaţional în domeniul flebologiei, pentru a unifica limbajul de specialitate. Au fost adoptate asemenea documente de consens în privinţa nomenclaturii venelor membrelor inferioare, a investigaţiilor ultrasonografice de tip duplex, în domeniul indicaţiilor pentru terapie compresivă în bolile venoase şi limfatice, precum şi în domeniul clasificării CEAP a bolii venoase cronice.
Consecvent principiilor declarate de Uniunea Internaţională de Flebologie de la înfiinţarea sa privind promovarea flebologiei în întreaga lume şi colaborării permanente dintre societăţile membre, Consiliul UIP – în care semnatarul acestor rânduri a avut onoarea să reprezinte Societatea Română de Flebologie – a aprobat afilierea a noi membri (din India, Salvador, Mexic, Argentina, precum şi Forumul Venos European).
Studiile epidemiologice privind bolile venoase, efectuate atât în România, cât şi în întreaga lume, au dovedit că frecvenţa lor în populaţia generală este de cca 30–45%, motiv pentru care importanţa acordată flebologiei pe plan internaţional este în continuă creştere.
Confirmarea acestei preocupări pentru studierea bolilor venoase are loc şi în România, în special prin activitatea Societăţii Române de Flebologie, Societăţii Române de Angiologie şi a Societăţii Române de Flebectomie.
