Treisprezece țări europene au semnat o declarație prin care se angajează să permită accesul transfrontalier la bazele de date naționale cu profil genetic, arată un comunicat al Comisiei Europene. Statele care au semnat până acum declarația sunt: Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia și Marea Britanie, iar alte trei state europene – Bulgaria, Grecia și Croația – s-au angajat să semneze. Toate statele Uniunii Europene sunt invitate să participe la această inițiativă, despre care se spune că va revoluționa practica clinică și cercetarea în domeniul geneticii medicale.
Accesul la o bază de date mai amplă, cu informații genetice, va permite cercetarea și dezvoltarea unor tratamente personalizate, în special în cazul bolilor rare, cancerului și bolilor neurologice. Unul dintre obiective este ca până în anul 2022 statele europene să aibă acces la o bază de date comună, care să includă peste un milion de secvențe genomice. Cu cât baza de date la care cercetătorii au acces este mai amplă, cu atât studiile realizate pe această cohortă sunt mai relevante din punct de vedere clinic. Deși costul secvențierii genomice s-a redus semnificativ în ultimii ani, procedura rămâne una costisitoare și solicitantă din punct de vedere tehnologic. Statele membre care au semnat declarația își propun să colaboreze pentru a garanta siguranța datelor și accesul autorizat la bazele de date naționale și regionale cu profil genetic. La rândul său, Comisia Europeană se angajează să faciliteze interoperabilitatea registrelor și bazelor de date relevante, susținând astfel cercetarea în domeniul medicinei personalizate.
A doua ediție a Marșului pentru știință a avut loc anul acesta la 14 aprilie. Manifestarea internațională s-a desfășurat simultan în peste 250 de orașe din întreaga lume, de la Washington și Mexico City până la Mumbai și Londra. Și la București, câteva zeci de persoane au participat anul acesta la eveniment. Marșul pentru știință militează pentru o finanțare robustă a științei și pentru deschiderea acesteia către public. Este și o celebrare a științei și a rolului palpabil pe care aceasta îl joacă în societate.
Prima ediție a marșului a fost organizată anul trecut, iar evenimentul a căpătat rapid amploare și răsunet internațional, adunând laolaltă mai mult de un milion de oameni din întreaga lume. Anul acesta, manifestarea a avut dimensiuni considerabil mai restrânse, deși organizatorii au anunțat că vor pune la cale evenimente pe tot parcursul weekendului.
În același timp, în Spania, peste 277.000 de semnături au fost strânse într-o petiție care somează guvernul să oprească „abandonul progresiv al științei și cercetării”, titrează revista Nature. Cercetătorii din Spania condamnă decizia forurilor administrative de a reduce progresiv bugetele pentru știință și cercetare în ultimul deceniu. Este cea mai amplă petiție redactată vreodată în Spania în domeniul științei și cercetării, fiind redactată în februarie și predată Parlamentului de la Madrid săptămâna trecută. Printre susținători se numără Federația tinerilor cercetători, Rețeaua cercetătorilor spanioli care lucrează în afara țării și două dintre cele mai mari sindicate profesionale din Spania.
În ciuda nemulțumirilor, pentru cercetarea din Spania se preconizează vești bune. Proiectul de buget pe anul 2018, înaintat de guvern cu o săptămână în urmă, include o creștere de 8,3% față de anul 2017 pentru cercetare – cea mai mare din ultimul deceniu. Acest buget nu a fost însă aprobat, putând suferi în continuare modificări. În plus, cercetătorii se tem că oficialii spanioli vor recurge la aceeași strategie folosită și în anii precedenți, umflând doar „pe hârtie” bugetul alocat prin creșterea segmentului destinat împrumuturilor pentru cercetare, nu și a finanțărilor publice. Aceste împrumuturi sunt acordate de stat în condiții favorabile, în general pentru proiecte de cercetare aplicată, însă banii obținuți trebuie returnați. În prezent, aceste împrumuturi reprezintă mai mult de jumătate din bugetul destinat cercetării în Spania.
Cel mai popular curs oferit de Universitatea Yale este disponibil acum gratuit, pe platforma online de cursuri universitare Coursera. La „cursul despre fericire” susținut de profesoara Laurie Santos la Universitatea Yale s-au înscris în acest an 1.200 de studenți – o cifră-record pentru istoria de 317 ani a prestigioasei universități –, titrează publicația online Quartz. Această cifră reprezintă un sfert din numărul total de studenți înscriși la cursuri.
Cursul „Psihologia și viața bună” (Psychology and the good life) este structurat în două părți. În prima parte sunt abordate concepțiile eronate despre fericire și capcanele în care cei mai mulți dintre noi cădem în încercarea de a duce o viață cu cât mai multe satisfacții. A doua parte oferă studenților sfaturi practice despre alegerea carierei potrivite sau despre cum se face diferența între ocupațiile zilnice care aduc satisfacții și cele lipsite de sens. Profesoara spune că mesajul pe care îl proiectează cursul său rezonează cu dorințele studenților, care încearcă să găsească un echilibru între rigorile vieții academice și profesionale și satisfacțiile unei vieți sociale și personale bogate. Desigur, putem argumenta că acest mesaj ar putea rezona cu cei mai mulți oameni. Acesta este motivul pentru care Universitatea Yale a ales să ofere gratuit acest curs, online.
China face eforturi semnificative pentru a-și reforma și moderniza legislația în domeniul farmaceutic. Piața farmaceutică din China este a doua ca dimensiune din lume, având o creștere estimată la 30% pe an. Asta se datorează în primul rând populației numeroase și creșterii incidenței bolilor cronice, dar și creșterii investițiilor la nivel național în domeniul sănătății. Până în prezent însă, anumite bariere legislative au descurajat operațiunile majorității investitorilor și companiilor farmaceutice străine. Impedimentele majore erau legate de întârzierile mari privind aprobarea de noi molecule. Potrivit informațiilor furnizate de compania GlobalData, în 2015, la Centrul pentru evaluarea medicamentelor, 70 de recenzenți se ocupau de peste 7.000 de cereri de aprobare pentru noi molecule. Un an mai târziu, în 2016, au fost angajați încă 600 de recenzenți, iar anul trecut acestora li s-au mai adăugat 223 de angajați. Această măsură a făcut ca timpul mediu de aprobare pentru noi molecule să fie scurtat de la cinci ani la doar șase luni la finalul acestui an.
Prin implementarea unui sistem de aprobare accelerată pentru medicamente inovative, 50 de noi molecule au fost aprobate pentru comercializare pe piața din China anul trecut. De asemenea, schimbările legislative permit acum spitalelor din China să ia parte la studii internaționale, multicentrice, de farmacologie. Până în prezent, medicamentele puteau fi testate în China doar dacă anterior ele fuseseră aprobate într-o altă țară. Impactul acestor măsuri legislative urmează să fie stabilit, multe din aceste reforme fiind încă în faza de implementare.
În Marea Britanie, femeile care lucrează în domeniul științei și cercetării sunt plătite semnificativ mai prost decât bărbații, conform unei analize efectuate de revista Nature pe baza statisticilor oficiale publicate săptămâna trecută. Anul trecut, Marea Britanie a devenit una dintre primele țări din lume care somează angajatorii să raporteze diferențele de salarii dintre femei și bărbați. Astfel, organizațiile cu mai mult de 250 de angajați trebuie să raporteze diferențele de salarizare între bărbați și femei, distribuția pe sexe în cadrul marjelor de salarizare și distribuția pe sexe a celor care primesc bonusuri. Peste 10.000 de instituții au raportat până în prezent aceste date.
Reporterii revistei Nature au analizat datele oficiale pentru angajatorii din domeniul științei și cercetării (universități, instituții de cercetare, companii farmaceutice, finanțatori de granturi etc.), descoperind o diferență cu 50% mai mare decât media națională între remunerația femeilor și cea a bărbaților. Media națională a diferențelor de salarizare între femei și bărbați în Marea Britanie este de 10%, în timp ce în domeniul științei, educației și cercetării aceasta este de 15%. Diferențele cele mai mari de salarizare între sexe au fost descoperite la editorii de publicații științifice (22%) și la universități (16%). Editorii revistei Nature – Macmillan Publishers, o divizie a grupului SpringerNature – au raportat o diferență de salarizare între sexe de „doar” 13%.
