Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Un nefumător la Muzeul Tutunului

Viața Medicală
Conf. dr. Vitalie TEODORU joi, 15 martie 2012

   Deşi am renunţat la fumat în urmă cu jumătate de veac şi am întâmpinat cu satisfacţie obligaţia impusă producătorilor de a avertiza pe ambalajul ţigărilor asupra efectului dăunător al acestora, nu am ocolit Muzeul Tutunului din Viena, pentru ineditul exponatelor. De altfel, paleta muzeelor vieneze care ies din sfera celor „clasice“ este largă. Printre ele se numără muzeele mobilei de stil, al limbii esperanto, al tramvaielor, al circului, al teatrului, al potcoavelor şi harnaşamentului ş.a. Muzeul Tutunului din Viena se află pe Mariahilferstrasse, strada cea mai animată şi axa comercială a capitalei Austriei. Piatra fundamentală s-a pus în anul 1873, cu ocazia Expoziţiei Mondiale. Istoria tutunului este povestită prin sute de documente scrise, fotografii, grafice, articole de fumat, montaje, lucrări de artă. Ce poate afla un vizitator grăbit din aceste exponate?

   Originar din America, tutunul era din timpuri vechi fumat sub forma unei foi răsucite, prizat pe nas ca praf de tutun sau masticat, folosit ca leac contra unor boli, dar şi în ritualuri religioase. În America Spaniolă, ţigările de foi din frunze rulate au căpătat numele de „segars“ sau „cigarras“. După descoperirea Americii, tutunul s-a răspândit pe celelalte continente.

   Europenii, după primirea „cadoului american“, au prizat iniţial tutunul, apoi l-au fumat în pipă şi ca ţigări de foi. Ţigaretele s-au extins de-abia pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Masticatul tutunului s-a practicat de către marinari în Anglia şi în nordul Europei şi cu timpul în restul ţărilor. Primul oraş european în care au pătruns ţigările de foi a fost Sevilla. A trecut timp îndelungat până ce arta fabricării acestora să depăşească Pirineii. În 1779, germanul Peter Wendler a obţinut dreptul exclusiv de a produce prin presare, în fabrica sa de la Roma, „bastoni di tabacco“. Interesant că fabricantul a sosit la început la Roma doar ca pictor. În 1788, Hans Heinz Schlottmann a dat în funcţiune la Hamburg primele ateliere de producere a ţigărilor de foi din Germania după modele spaniole. Deşi era vorba de prima manufacturare sub licenţă cunoscută, fumătorii nu cumpărau produsul autohton, ceea ce a făcut ca Schlottmann să recurgă la un şiretlic. Şi anume, a transportat ţigările sale de foi până la Cuxhavel şi apoi s-a întors cu ele ca „marfă de import spaniolă“. În acest fel a reuşit să obţină aprecierile unanime ale pieţei.

   Locul de naştere a ţigării de foi în fostul Imperiu austriac sunt provinciile ilirice. Războaiele napoleoniene au impus Austriei să cedeze o serie de regiuni cum ar fi Croaţia, Istria şi Dalmaţia. În acestea din urmă, sub administraţia mareşalului francez Marmont, în iunie 1812, s-au pus în vânzare trabuce.

   În paranteză fie spus, este atestat că în ţara noastră fumatul era cunoscut în a doua jumătate a secolului al XVI-lea.

   În secolul al XVII-lea, în Muntenia şi Moldova se făcea comerţ cu tutun şi se încasau „dări“ şi „haraci“ pentru „tutunărit“. Există dovezi şi de interdicţie a fumatului. De exemplu, dintr-un protocol rezultă că în 1621 la Mediaş cei prinşi că fumează erau amendaţi. În decembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Legea cu privire la instituirea monopolului tutunului.

   În ultimii ani, pe plan mondial se efectuează cercetări ample pentru obţinerea tutunului cu un conţinut mic de nicotină şi alte substanţe nocive, ca şi pentru obţinerea de filtre cât mai eficiente. De asemenea, în vederea reducerii efectului nociv al fumatului, în afara unor practici agricole, tratamente în prelucrarea tutunului şi îmbunătăţirea filtrelor, se studiază diferiţi aditivi la hârtia de ţigarete.

   Dar, cel mai bine, renunţaţi la fumat!

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.