Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Un program național pentru insuficiența cardiacă

Viața Medicală
Dr. Roxana DUMITRIU vineri, 23 martie 2018
    La 20 martie, la Senatul României, a avut loc o masă rotundă în cadrul căreia s-a discutat despre povara insuficienței cardiace cronice în România și necesitatea implementării unui program național. Printre participanții la această întâlnire s-au numărat ministrul sănătății Sorina Pintea, conf. dr. Diana Loreta Păun (consilier de stat în Administrația Prezidențială), conf. dr. Florin Buicu (președintele Comisiei de sănătate și familie din Camera Deputaților), Răzvan Vulcănescu (președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate), prof. dr. Dragoș Vinereanu (președintele Societății Române de Cardiologie). Discuțiile au avut loc în contextul unui raport recent publicat care a arătat că, la nivel național, 4,7% din populația de peste 35 de ani suferă de insuficiență cardiacă cronică. Conform organizatorilor, raportul a fost întocmit de dr. Adrian Pană, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății. Studiul a fost unul observațional, datele fiind preluate de la Institutul Național de Sănătate Publică.
    Conform datelor anunțate, la fiecare oră apar aproximativ cinci cazuri noi de insuficiență cardiacă, adică 45.000 de cazuri noi anual. În fiecare oră, un bolnav moare prin insuficiență cardiacă, iar rata standardizată a deceselor a înregistrat o creștere lentă în ultimii zece ani. Nu există structuri de reabilitare și recuperare cardiologică specializată disponibile la nivel național, ceea ce determină scăderea calității vieții pacientului și creșterea costurilor de îngrijire.
    În România, raportarea cazurilor noi de insuficiență cardiacă este deficitară. De cele mai multe ori, acestea sunt semnalate de medicii de familie, dar activitatea nu este întotdeauna validată și există o tendință de subraportare. De asemenea, nu există un program național de screening sau prevenție, iar nouă din zece pacienți nu știu că suferă de insuficiență cardiacă.
    O altă problemă importantă sunt comorbiditățile asociate. Cel mai frecvent, pacienții asociază hipertensiune arterială (în proporție de 60%) și fibrilație atrială (35% din pacienți). Prin aceste asocieri, complexitatea cazurilor crește, atât din punctul de vedere al monitorizării, cât și din cel al terapiei. Uneori, tratamentul are posibilități relativ limitate: într-un stadiu avansat al bolii, de multe ori pacienții nu mai răspund nici la tratamentul maximal. Aceste elemente cresc considerabil costurile îngrijirilor acordate acestor bolnavi, majoritatea cazurilor necesitând în medie șapte zile de spitalizare.
    Conf. dr. Ovidiu Chioncel a declarat că aproximativ 7,4% din pacienți mor în spital, iar în anul ulterior ultimei spitalizări una din trei persoane decedează sau este reinternată. Peste un sfert din cazurile de insuficiență cardiacă internate au complicații severe sau comorbidități importante. În plus, monitorizarea ulterioară a acestora se realizează cu dificultate, ca atare crește rata reinternărilor.
    Prof. dr. Dragoș Vinereanu atrage atenția asupra anvergurii acestei probleme de sănătate publică. Probabilitatea medie de supraviețuire peste zece ani a pacienților cu insuficiență cardiacă este de 20%, iar prognosticul acestei afecțiuni este mai prost decât la majoritatea formelor de cancer.
    Raportul a mai scos la iveală date negative: există o discrepanță între marile orașe și restul țării în privința serviciilor medicale de specialitate ce pot fi oferite pacienților cu insuficiență cardiacă. În fiecare județ există o unitate sanitară cu o secție de cardiologie sau medicină internă, dar nu toate aceste secții au suficient personal medical pentru a putea acoperi nevoile de bază, accesul la investigații sau tratament pentru acești bolnavi.
    În urma întâlnirii, oficialii guvernamentali și medicii au hotărât începerea unei acțiuni comune pentru a forma un program național. Dr. László Attila (Comisia pentru sănătate publică, Senat) a devenit președintele grupului de lucru pentru acest program, iar prof. dr. Dragoș Vinereanu a estimat că, până la jumătatea acestui an, ar trebui să existe o serie de propuneri pentru a forma un program național dedicat insuficienței cardiace.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.