Newsflash
Știri

Un test genetic explică de ce răspundem diferit la alimente și arată intoleranțele genetice

de Florentina Ionescu - nov. 20 2019
Un test genetic explică de ce răspundem diferit la alimente și arată intoleranțele genetice

Testarea nutrigenetică este singura modalitate de diagnosticare a intoleranțelor genetice, spun experții din domeniul geneticii medicale. În acest context, recent, rețeaua de sănătate Regina Maria a anunțat că își completează portofoliul de servicii medicale cu teste genetice, unul dintre acestea fiind cel de nutrigenetică.

Informația care se regăsește în genele fiecăruia dintre noi poate să ajute – odată ce a fost descifrată și interpretată – la identificarea unor predispoziții și chiar a unor intoleranțe genetice, cum ar fi intoleranța la: alcool, cafeină, gluten, lactoză. Mai mult, polimorfismele ce au loc la nivelul genelor pot însemna că unii pacienți au anumite predispoziții spre a dezvolta unele patologii.

Folosind rezultatele obținute la testarea nutrigenetică, medicul nutriționist află informații despre modul în care organismul pacientului răspunde la anumite tratamente (în funcție de variațiile din ADN-ul său), cât și ce alimente trebuie să consume acest pacient și în ce cantități trebuie ele consumate.

Teste de Nutrigenetică_1

Avantajele sunt multiple

Atât medicii nutriționiști, cât și pacienți trebuie să cunoască informațiile legate de testarea nutrigenetică, mai ales că aceste detalii pot constitui o foarte bună bază de prevenție pentru stilul de viață și o bună motivație pentru schimbarea unor obiceiuri nesănătoase, pentru schimbarea unei diete defectuoase, a amintit dr. Ruxandra Pleșea, medic specialist în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, prezentă ieri la evenimentul de lansare a noului test genetic. Aceasta a explicat că avantajul testului de nutrigenetică este că instrumentul ajută pacientul să prevină declanșarea unor afecțiuni, ca de exemplu boala celiacă.

„Această informație – că tu ești predispus la o astfel de patologie – te schimbă. Nu mai poți fi același odată ce ai aflat lucrul acesta, legat de predispoziții. Poate că pacientul va încerca să evite mai bine anumite tipuri de stres la care se supune singur... Cumva, rezultatele testului îl atenționează că este la risc – dacă va continua așa – să se întâlnească cu această boală, și îi poate schimba traiectoria, alegerile pe care le va face. Vorbesc de mici schimbări cu efecte mari”, a declarat medicul Ruxandra Pleșea pentru ziarul „Viața medicală”.

Un test de nutrigenetică este, în esență, un instrument prin care se încurajează un stil de viață sănătos, subliniază și Maria Vrânceanu, biolog, specialist în nutrigenetică și doctorand la UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. Așadar, nu înseamnă că persoana care alege să facă acest test va slăbi automat, mai ales că el se adresează, printre altele, persoanelor cu un indice de masă corporală (IMC) ridicat.

Specialista în nutrigenetică a punctat pentru „Viața medicală” și că pacientul trebuie să urmeze indicațiile pe care le găsește în raportul testului:

„Pe baza studiilor științifice pe care le avem, noi putem, în funcție de rezultat, să modificăm dieta persoanei respective și, bineînțeles, în felul acesta să punem genele la tăcere, să le silențiem cum se spune în genetică. Pentru că, de fapt, anumiți nutrienți au capacitatea să intervină asupra expresiei genice. Avem posibilitatea să ținem gena on sau off. Practic, cu ajutorul unei diete, putem să prevenim anumite probleme” - Maria Vrânceanu.

adn test genetica

Cum se face testarea nutrigenetică

Primul pas în ceea ce privește testul nutrigenetic care se efectuează la Genetic Center, parte a Rețelei Regina Maria, este recoltarea unei probe de salivă. În urma analizei probei de salivă, se generează un raport care include informații relevante despre modul în care organismul persoanei respective răspunde la anumite alimente. Rezultatele sunt apoi interpretate de un medic nutriționist, care îi va recomanda pacientului un plan alimentar individualizat.

Testul de nutrigenetică este disponibil în două variante, pe care medicul genetician le va recomanda pacientului, în funcție de nevoile acestuia:

* o variantă pentru riscul cardiometabolic – se analizează variațiile din genele implicate în controlul aportului de alimente; procesele proinflamatorii din țesutul adipos; dezvoltarea rezistenței la insulină și predispoziția pentru diabet de tip 2; riscul cardiovascular și cardiometabolic etc.

* o variantă pentru stilul de viață al pacientului – se analizează variațiile din genele implicate în inflamație; rezistență la insulină; intoleranță la alcool, gluten, lactoză, cafeina; risc cardiovascular etc. 

Diferențele dintre patologii, la nivel genetic

Există mai multe tipuri de modificări genetice, iar Cosmin Arsene, specialist în epigenetică prezent la eveniment, a punctat care ar fi diferențele între ele: există patologii monogenice (așadar, când există o problemă într-o anumită genă, e clar că acea boală se va manifesta), însă majoritatea patologiilor au o componentă multigenică și multifactorială. În cazul acestora de pe urmă „putem vorbi doar despre o predispoziție genetică de a face o anumită patologie sau de predispoziție genetică de a avea o rezistență mai mare”. Aici se poate interveni prin modificarea stilului de viață: nutriție, sport, evitarea stresului, acestea fiind cele mai importante direcții, conchide specialistul în epigenetică.

Important! În urma testării nutrigenetice, medicul nutriționist va interpreta rezultatele și va face recomandări personalizate pentru o alimentație corectă, cât și pentru prevenirea unor patologii.


Notă autor:

Sursa foto: PR, pixabay.com

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe