Una din cele mai mari provocări de sănătate din secolul 21 este urbanizarea. Peste 3 miliarde de oameni trăiesc în oraşe. În anul 2007, populaţia lor depăşise, pentru prima oară în istorie, proporţia de 50%. În jurul anului 2030, 6 din 10 persoane vor fi citadini, ridicând cifra la 7 din 10 în 2050. Citadinizarea este o realitate, un fenomen ireversibil care face acum parte integrantă din lumea în care trăim. În ţările în curs de dezvoltare, urbanizarea depăşeşte de multe ori capacitatea guvernelor de a construi infrastructura esenţială. Criza umanitară poate fi intensificată de o creştere necontrolată a oraşelor şi are consecinţe deloc neglijabile pentru securitatea sănătăţii şi siguranţa traiului celor care trăiesc în ele. (...)
"> Urbanizare şi sănătate - Viața Medicală
Newsflash
Știri

Urbanizare şi sănătate

de Dr. Al. T. - apr. 2 2010
Urbanizare şi sănătate

   Una din cele mai mari provocări de sănătate din secolul 21 este urbanizarea. Peste 3 miliarde de oameni trăiesc în oraşe. În anul 2007, populaţia lor depăşise, pentru prima oară în istorie, proporţia de 50%. În jurul anului 2030, 6 din 10 persoane vor fi citadini, ridicând cifra la 7 din 10 în 2050. Citadinizarea este o realitate, un fenomen ireversibil care face acum parte integrantă din lumea în care trăim. În ţările în curs de dezvoltare, urbanizarea depăşeşte de multe ori capacitatea guvernelor de a construi infrastructura esenţială. Criza umanitară poate fi intensificată de o creştere necontrolată a oraşelor şi are consecinţe deloc neglijabile pentru securitatea sănătăţii şi siguranţa traiului celor care trăiesc în ele. (...)

   Multe sunt problemele asociate cu viaţa la oraş. Dintre acestea menţionăm apa, mediul, violenţa, accidentele, bolile nedeclarabile şi alte riscuri cum sunt fumatul, dietele nesănătoase, inactivitatea fizică, utilizarea abuzivă a alcoolului ş.a.
   În secolul 21 vom fi confruntaţi cu o rapidă creştere a numărului de orăşeni. Acum, ei totalizează jumătate din populaţia lumii, dar, în anul 2030, procentul va creşte semnificativ, suferind disproporţionat de o gamă largă de boli, confruntaţi cu o mulţime de probleme sanitare.
   Statisticile de sănătate nu fac în general diferenţa dintre bogaţi şi săraci. Totuşi, condiţiile acestora din urmă sunt diferite. Peste un miliard de persoane, adică o treime din populaţia oraşelor trăieşte în mahalale. Estimările financiare conduc la ideea că, în anul 2035, aşezările citadine vor deveni locul predominant al sărăciei, cu probleme ca violenţa, bolile cronice, tuberculoza, HIV/SIDA ş.a.
   Planificarea urbană poate promova comportamente sanogene şi sigure prin investirea în transportul în comun, prin desemnarea unor spaţii în care se poate efectua activitate fizică şi prin controlul asupra fumatului şi alimentaţiei nesănătoase. Modernizând condiţiile de viaţă urbane în materie de construcţii, apă şi sanitaţie, se va parcurge drumul lung al minimalizării riscurilor sanitare. Programele astfel concepute nu necesită investiţii suplimentare, ci doar redirecţionarea resurselor pe criterii prioritare.
   Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază faptul că sănătatea este un drept al tuturor cetăţenilor. În această direcţie, responsabilitatea indivizilor, a societăţii civile şi a guvernelor este principială. Astăzi, a devenit clar că am ajuns la o placă turnantă care se află pe calea urbanizării omenirii; de modul cum aceasta se va întoarce depind consecinţe mari pentru sănătate.
   În acest an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii instituie campania: 1.000 de oraşe – 1.000 de vieţi. În cadrul acestei iniţiative, în întreaga lume vor fi organizate, în săptămâna 7–11 aprilie, manifestări chemate să deschidă, în localităţi urbane, străzi în care să promoveze activităţi de sănătate.
   Ce pot face primăriile oraşelor pentru Ziua Mondială a Sănătăţii 2010? • să sponsorizeze iniţiativele de mers şi alergare să deschidă zone pentru practicarea artelor marţiale, exerciţiilor aerobice şi yoga, dansului ş.a. • să facă publicitate restaurantelor cu mod de alimentaţie sănătos şi pieţelor cu fructe şi vegetale • să creeze pasaje pentru biciclete. Alte idei: • organizarea de concerte clasice şi spectacole artistice ori sportive în aer liber • lansarea de lozinci de felul: să ne deplasăm către zone sănătoase! • sponsorizarea de conferinţe, ateliere şi simpozioane cu experţi locali în urbanizare şi sănătate.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe