Newsflash
Știri

Utilizarea antibioticelor și riscul de astm la copii

de Dr. Mădălina Badea - apr. 17 2020
Utilizarea antibioticelor și riscul de astm la copii

Cercetătorii canadieni sugerează că incidenţa mai scăzută a astmului bronșic, remarcată în ultimii ani la copii, s-ar putea datora utilizării cu prudenţă a antibioticelor în primul an de viaţă.

În cadrul unui studiu publicat în revista Lancet Respiratory Medicine aceștia au analizat, pe baza datelor furnizate de British Columbia, incidenţa astmului bronșic în populaţia pediatrică canadiană între anii 2000 și 2014 și rata de utilizare a antibioterapiei sub vârsta de 1 an. Scopul a fost identificarea unei relaţii între utilizarea antibioticelor la vârsta menţionată și apariţia astmului bronșic în intervalul 1-4 ani.

poza 1

Utilizarea antibioterapiei sub vârsta de 1 an

     S-a observat că în cei 14 ani, incidenţa astmului bronșic în populaţia pediatrică cu vârsta între 1 și 4 ani a scăzut cu 26%, cu o reducere absolută de 7,1 cazuri noi la 1.000 de copii. În timpul acestei perioade, utilizarea antibioticelor sub vârsta de 1 an a scăzut de la 1.254 de prescripţii la 489, la fiecare 1.000 de copii. Cercetătorii au examinat în mod separat date obţinute de la 2.644 de copii incluși în cohorta CHILD. S-a observat că utilizarea antibioterapiei sistemice în primul an de viaţă dublează riscul apariţiei astmului bronșic până la vârsta de 5 ani, riscul crescând direct proporţional cu numărul administrărilor.

Rolul bacteriilor în imunitate

     În plus, pentru 917 copii a fost realizată analiza genetică a probelor din scaun, recoltate până la vârsta de 1 an. Concluzia a fost că o diversitate mai mare a florei microbiene intestinale se asociază cu un risc cu 32% mai redus de a dezvolta astm bronșic până la vârsta de 5 ani.

     S-a observat că între copiii neexpuși la antibiotic, care nu au dezvoltat astm și cei care au primit antibiotic în primul an de viaţă și au fost diagnosticaţi consecutiv, până la vârsta de 5 ani, există o
diferenţă cantitativă între șase specii bacteriene cu funcţii imuno­modulatoare.

     Dr. David Patrick, autorul principal al studiului, a declarat în cadrul unui interviu acordat pentru Medscape că „antibioticele cauzează cel mai probabil o predispoziţie pentru apariţia astmului bronșic, prin perturbarea interacţiunii normale între flora intestinală și sistemul imunitar aflat în dezvoltare. (...) Este necesară o reducere importantă a utilizării antibioticelor pentru a scădea riscul de apariţie a astmului bronșic la copii. Se pare, astfel, că am descoperit o nouă metodă pentru împiedicarea epidemiei reprezentată de astmul bronșic, în ţări și regiuni în care prescrierea antibioticelor la copii poate fi redusă în siguranţă”.

Limitările acestui studiu privesc faptul că efectul antibioticelor asupra bacteriilor saprofite din alte zone ale organismului nu a fost studiat, la fel ca rolul acestor medicamente asupra comunităţilor
fungice.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe