Noua variantă a SARS-CoV-2 a fost descoperită pe baza secvenţierilor genetice efectuate în Laboratorul de Metagenomică și Biologie Moleculară al Universităţii „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV). Proba biologică a fost recoltată la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, de la un pacient fără istoric recent de călătorie în Marea Britanie.

Prof. dr. Mihai Dimian, prorector cu activitatea ştiinţifică la USV, a explicat că a anunţat autorităţile competente încă din faza preliminară a proiectului, atât în procesul de secvenţiere, cât și în etapa de analiză a datelor: „Spre exemplu, noi avem o sută de probe în lucru, dar se fac pe rând. (...) Sigur că, pe parcurs, informez Direcţia de Sănătate Publică, Institutul Naţional de Sănătate Publică, informez spitalul de unde am preluat probele. Și ei, mai departe, acţionează în consecinţă. În cazul de faţă, am informat [autorităţile] și în legătură cu varianta respectivă”.

Vaccinurile tot își păstrează eficacitatea

Institutul de Sănătate Publică din Anglia a adăugat, în luna februarie, o nouă variantă a virusului SARS-CoV-2 (linia B.1.1.7 + E484K) pe lista celor trei variante îngrijorătoare. Deși numărul cazurilor identificate cu noua variantă este momentan relativ redus, principala îngrijorare provine din capacitatea variantelor virusului care conţin și mutaţia E484K de a prezenta o rezistenţă mai mare la anticorpii generaţi de vaccin, iar experţii cred că reduce astfel eficienţa vaccinurilor.

Potrivit profesorului Emilian Popovici, vicepreședinte al Societăţii Române de Epidemiologie, varianta care prezintă această mutaţie E484K și care a fost descoperită în Marea Britanie în urmă cu niște luni are aceeași mutaţie ca și varianta sud-africană: „Într-adevăr, se pare că din unele studii a reieșit faptul că această variantă (...) scade un anumit procent din eficacitatea vaccinurilor”.

La noi nu s-au făcut, în opinia mea, suficiente secvenţieri ca să putem să știm exact care este procentul de dominanţă a acestei variante britanice în prezent. În Germania se știe că la ora actuală, varianta britanică are o dominanţă de 80%. În România sunt studii mai restrânse și ele nu permit precizarea foarte clară a dominanţei variantei britanice. 

Epidemiologul subliniază că și în cazul în care ar fi vorba despre o scădere a eficacităţii vaccinurilor de 30% din cauza variantei britanice, „dacă raportăm această scădere la vaccinul Pfizer sau la
Moderna, spre exemplu, care are o eficacitate de 95%, tot rămâne o eficacitate de 65%, ceea ce înseamnă o protecţie bună. (...) Chiar în cazul în care s-ar produce o asemenea scădere, vaccinurile menţionate se menţin protective”.

Posibilitatea de a apărea noi variante

Virusul are o experienţă de supravieţuire de milioane de ani, a completat dr. Emilian Popovici, și știe să supravieţuiască în funcţie de numărul de infecţii. Cu cât este mai crescut numărul de infecţii, cu atât i se oferă posibilităţi de a genera noi variante, atrage atenţia expertul: „Dacă
oamenii se cuminţesc și respectă măsurile, și dacă programele de măsuri sunt corecte, atunci numărul de infecţii scade, iar posibilităţile virusului de a genera variante noi scad și ele”.

Până acum, peste 400 de probe ce provin de la pacienţi depistaţi cu SARS-CoV-2 au fost secvenţiate în cadrul laboratorului de la USV, iar prof. dr. Mihai Dimian și colegii săi monitorizează periodic situaţia.

Odată cu apariţia variantelor, spune prorectorul, și interesul este mai mare, atât din partea Ministerului Sănătăţii, cât și din partea organismelor europene: „Odată cu acest interes am încercat și noi să creștem ritmul de secvenţiere și, de asemenea, să extindem parteneriatele. (...) Am încheiat contracte de colaborare și cu alte spitale, inclusiv din regiune: Botoșani, Neamţ, Iași – și am primit probe și din aceste zone”.