Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Viitorul

Viața Medicală
Dr. M.G.M. joi, 6 noiembrie 2014

Reguli prea puţine…

 

   Cel puţin 14 suplimente alimentare vândute de distribuitorii americani conţin un analog sintetic netestat al unui stimulent recent interzis de FDA. Ingredientul-problemă se numeşte 1,3-dimetilbutilamină (DMBA) şi a fost identificat în produse care promit îmbunătăţirea performanţei atletice, scăderea în greutate şi stimularea funcţiei cerebrale. Realizatorii studiului pe această temă publicat în revista Drug Testing and Analysis le recomandă insistent producătorilor să retragă de pe piaţă toate suplimentele care conţin DMBA. Legea care guvernează suplimentele alimentare în Statele Unite este la fel de permisivă precum cea europeană. Pentru autoritatea care aprobă punerea lor pe piaţă, nu sunt necesare alte dovezi decât documentele producătorului că respectivul supliment alimentar este eficace sau sigur pentru consumator. În cazul de faţă, ingredientul este similar 1,3 dimetilamilaminei (DMAA), substanţă introdusă pe piaţă în 1948 ca decongestionant nazal şi retrasă în urmă cu 40 de ani. Reintrodusă în 2006 ca supliment dietetic pentru sportivi, DMAA a ridicat suspiciuni privind implicarea sa în apariţia unor probleme de sănătate precum accidentele vasculare cerebrale, insuficienţa cardiacă ori moartea subită, motiv pentru care a fost retras de pe piaţă. În acest caz, cercetătorii au vrut să afle şi ce se găseşte în spatele unor denumiri comerciale de ingrediente, iar AMP citrat şi 4-amino-2-metilpentan citrat erau de fapt DMBA. Cazul aminteşte de sibutramina care i-a creat probleme fotbalistului Adrian Mutu şi de discuţiile declanşate în presă pe această temă. Legile continuă să rămână la fel. Dacă un consumator face o reclamaţie sau un grup de cercetători precum cei de mai sus fac o investigaţie pe cont propriu, sunt şanse ca produsele-problemă să fie identificate, iar prin mecanismul de alertă internaţională să fie interzisă comercializarea lui şi să se recurgă la distrugerea stocurilor existente. Dacă...

 

…sau prea multe?

 

  „Uniunea Europeană este în continuare o maşină legislativă. Este prea birocratică“, spunea Edmund Stoiber acum doi ani, citat de site-ul euractiv.com. Stoiber conduce grupul pe probleme administrative din cadrul Comisiei Europene, care consiliază Comisia pentru a-şi reduce povara, nu doar financiară, asociată legilor. Exemple de recomandări includ facilitarea emiterii de facturi electronice şi excluderea microîntreprinderilor de la regulamentele de contabilitate europene. La 14 octombrie, după şapte ani de existenţă, grupul a publicat un raport cu 12 recomandări pentru reducerea acestor probleme administrative asociate legislaţiei. Toate bune până aici. Însă patru dintre cei 15 membri ai grupului au emis un raport paralel prin care îşi manifestă dezacordul cu şapte dintre propuneri. Este vorba despre reprezentanţii uniunilor sindicale, grupurilor pe probleme de mediu, organizaţiilor consumatorilor şi grupurilor pe probleme de sănătate. Ei spun că scopul lui Stoiber de a reduce costurile reglementărilor pe care trebuie să le suporte mediul de business se va face pe seama sănătăţii, a siguranţei şi protecţiei mediului. Nu au nimic împotriva eliminării reglementărilor nenecesare, subliniază oponenţii, cu condiţia ca acestea chiar să fie identificate – în caz contrar, Europa s-ar întoarce în timp, într-un mediu cu reguli arbitrare, care ar genera costuri tocmai prin lipsa de reglementare. Cei patru se opun recomandărilor care privesc stabilirea unei ţinte nete pentru reducerea poverilor, pentru că nu se poate decide în avans şi fără dovezi în ce proporţie poverile merită să fie înlăturate. O altă propunere vizează excluderea întreprinderilor mici şi mijlocii de la obligaţiile UE, ceea ce, spun opozanţii, le-ar submina uriaşul rol economic şi social pe care îl au în UE şi, în plus, ar permite statelor membre să legifereze la nivel naţional, ceea ce ar facilita tendinţele protecţioniste. 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.