Medicii angajaţi pe post nu sunt obligaţi să înapoieze
salariile primite în timpul rezidenţiatului, dacă pleacă din spital înainte de
expirarea perioadei minime contractuale. Aceasta este decizia Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, intrată în vigoare de la 6 aprilie, data publicării în
Monitorul Oficial. Judecătorii au motivat decizia spunând că drepturile
salariale ale rezidenţilor nu pot fi considerate cheltuieli de personal.
Problema a apărut în contextul în care OG nr. 18/2009
stipulează ca, în cazul rezidenţiatului pe post, medicii care promovează
concursul să încheie un contract individual de muncă cu spitalul, care să
prevadă şi obligaţia de a lucra în acea unitate medicală un număr de ani egal
cu durata pregătirii în rezidenţiat. Cei care nu respectau această prevedere
erau obligaţi să restituie cheltuielile de pregătire profesională din perioada
rezidenţiatului, precum şi prima de instalare. Analizând textul legislativ,
judecătorii ÎCCJ au concluzionat că salariile rezidenţilor reprezintă
contraprestaţia pentru munca desfăşurată în folosul spitalului şi nu pot fi
încadrate la cheltuielile de pregătire profesională a rezidenţilor. Prin
urmare, nu le pot fi cerute înapoi medicilor care părăsesc spitalul înainte de
perioada stipulată în contract.
„Mă bucur, eu sunt
medic, ştiu cât le este de greu [medicilor tineri] şi, din acest punct de
vedere, salut această decizie. Pentru că în primul rând [situaţia de până acum]
afecta foarte mult medicii care se mutau dintr-un spital în altul în România.
Dar ei tot în sistem rămâneau, aşa că nu era justificat. Nu poţi să le blochezi
financiar o evoluţie profesională“, a comentat decizia ÎCCJ prof. dr. Dorel Săndesc,
secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
Decizia
va afecta cel mai probabil spitalele din oraşe mici, care se confruntă deja cu
carenţe la nivel de personal. Totuşi, „deşi era neplăcut pentru medici să fie
obligaţi să asigure această taxă, ea n-a putut constitui o frână pentru
mobilitatea lor. Nu cred că acum se va agrava situaţia. Iar soluţia nu va veni
din metode punitive, ci din motivarea personalului“, mai crede Dorel Săndesc.