În actualul Guvern, ministrul sănătăţii este
probabil unul dintre cei mai expuşi public şi cu cea mai complicată agendă.
Eugen Nicolăescu a repetat de mai multe ori, de când a preluat cel de-al doilea
său mandat la Ministerul Sănătăţii, că anul 2013 este unul al schimbărilor
profunde în sistemul sanitar. A lansat mai multe teme, care au provocat
numeroase dezbateri încinse. La cinci luni de la revenirea sa în fruntea Ministerului
Sănătăţii, Eugen Nicolăescu a venit în redacţia „Vieţii medicale“ pentru o
actualizare a acelor subiecte importante pentru medici: salarizarea în funcţie
de performanţă, construcţia unor spitale regionale noi sau noul rezidenţiat.
Cine va
judeca performanţa medicilor
Viaţa
medicală: Una dintre cele mai recente propuneri ale Ministerului Sănătăţii este
salarizarea medicilor în funcţie de performanţă. Sună foarte bine în teorie.
Dar nu suntem noi primii care încercăm un astfel de sistem şi vă cităm
concluzia unui studiu, publicat în New England Journal of Medicine, care
evaluează un program-pilot similar derulat la New York: „Plata medicilor în
funcţie de performanţă este un experiment social care are o valoare adăugată
modestă“. În România, cum vor putea fi stabiliţi aceşti indicatori de performanţă
în condiţiile în care de multe ori lipsesc traseele de îngrijire, lipsesc
protocoale?
Eugen
Nicolăescu: Haideţi, înainte de orice, să nu intrăm în detalii pentru că
proiectul nu poate fi încă discutat public. El este în faza de laborator.
Viaţa
medicală: Cine lucrează în acest laborator?
Eugen
Nicolăescu: O echipă formată din medici de la Colegiul Medicilor Bucureşti. L-am rugat pe domnul profesor Lascăr să
mă ajute cu astfel de specialişti şi s-au implicat şi oameni de la salarizare
din Ministerul Sănătăţii, funcţionari publici care au ceva cunoştinţe despre
sistemul de salarizare. Din păcate, mulţi dintre ei sunt specialişti în
salarizare bugetară, iar noi gândim cu totul altceva. Avem un draft în acest
moment pe care l-am înaintat Colegiului Medicilor, domnului profesor Astărăstoae.
Dânsul ne-a spus că, undeva în jur de 5–10 iunie, ne va da un 
răspuns: că
acceptă proiectul aşa cum e, că face modificări sau că face observaţii. O altă
comisie comună dintre Ministerul Sănătăţii – Colegiul Medicilor Bucureşti încearcă
să găsească criteriile măsurabile, căci degeaba faci criterii dacă ele nu-ţi
oferă rezultate obiective.
Viaţa
medicală: Şi când vom vedea şi noi, poporul, aceste criterii?
Eugen
Nicolăescu: Eu sper că la sfârşitul lui iunie le putem avea toţi. Şi atunci vom
vedea: va fi bine, va fi rău, mi-e greu să vă spun astăzi.
Viaţa
medicală: Deci criteriile vor fi stabilite de specialişti, dumneavoastră nu le
cunoaşteţi?
Eugen
Nicolăescu: Eu va trebui să văd dacă acele criterii produc efectele pe care noi
le aşteptăm. Adică să plăteşti un medic pentru că a muncit, a produs valoare adăugată
şi a făcut lucrurile la un anumit standard de calitate.
Viaţa
medicală: Şi cine va judeca asta?
Eugen
Nicolăescu: Asta vor judeca tot medicii, evident, împreună cu conducerea acelui
spital.
Viaţa
medicală: Deci şefii de secţie…
Eugen
Nicolăescu: Probabil vom merge pe un colectiv puţin mai larg şi cu competenţe cât
mai multe, astfel încât munca acelui om, acelui medic să poate fi apreciată cât
mai corect.
Un
milion de euro pentru Institutul Cantacuzino
Viaţa
medicală: În momentul de faţă există îngrijorări mari legate de apariţia unor
posibile epidemii. Virusul gripal A/H7N9 din China, o nouă infecţie cu coronavirus
în Europa. Cum este pregătită România să facă faţă unei epidemii? Chiar ieri, în
Monitorul Oficial, a fost publicată o Ordonanţă de Urgenţă privind Institutul
Cantacuzino.
Eugen
Nicolăescu: După cum ştiţi, de câţiva ani Institutul Cantacuzino e la pământ.
Unii au avut interesul, şi o spun cu mare regret, să distrugă această unitate
pe care eu o consider strategică pentru România.
Viaţa
medicală: Au distrus-o până la urmă?
Eugen
Nicolăescu: Aproape că au reuşit. Majoritatea
licenţelor de producţie pe care le-a avut Institutul Cantacuzino au încetat să
mai fie valabile pentru că, la vremea respectivă, conducerea Institutului a
anunţat Agenţia Naţională a Medicamentului că renunţă la ele. A reîncepe să
produci acele tipuri de vaccinuri înseamnă să reiei tot procesul de acreditare.
Care, dacă e să respecţi toate etapele, poate să dureze între unu şi patru ani
pentru fiecare tip de produs în parte. Deocamdată, noi am reuşit să reaşezăm
fluxul de producţie pentru vaccinul gripal. Am reuşit să punem toate utilajele
pe flux, am reuşit să le calibrăm, acum am chemat specialişti olandezi să
verifice modul în care ele sunt calibrate. Am schimbat consiliul de administraţie
la Cantacuzino, l-am pus coordonator pe secretarul general al Ministerului. Cel
mai înalt funcţionar public din Minister se ocupă de asta cu prioritate. După
Ordonanţa despre care vorbeaţi, probabil săptămâna viitoare, vom ieşi cu o
ordonanţă prin care vom aproba un plan strategic şi vom putea oferi nişte bani
Institutului Cantacuzino, fără ca aceştia să fie ajutor de stat, şi Institutul
să-şi poată cumpăra ce are nevoie pentru reluarea producţiei. În luna octombrie
putem spera să avem vaccinul gripal gata.
Viaţa
medicală: De câţi bani este vorba?
Eugen
Nicolăescu: De circa 1 milion de euro. Nu sunt bani mulţi pentru România. Dar
pentru Ministerul Sănătăţii sunt bani mulţi, la sărăcia în care se scaldă. Am
mai constatat că mai este nevoie de vreo 200.000 de euro pentru investiţii,
pentru vreo două-trei utilaje pe care să le ataşeze la linia care există deja şi
atunci să intre în fabricaţie şi cu aceste două tipuri. Eu sper să dau banii ăştia
la începutul lunii iulie, imediat după rectificarea bugetară, sau la sfârşit de
iulie.
Cu ce
bani vor fi construite spitalele regionale
Viaţa
medicală: Avem o întrebare punctuală legată de acele studii de fezabilitate
pentru construirea unor spitale noi, întocmite în perioada 2007–2008 sub
mandatul dumneavoastră precedent. Într-un comunicat recent, Ministerul Sănătăţii
afirma că aceste studii vor fi folosite pentru finalizarea construcţiei
spitalelor, finanţate inclusiv din fonduri europene. În ce stadiu este această
negociere la Comisia Europeană pentru finanţarea construcţiei de spitale din
fonduri europene?
Eugen
Nicolăescu: Am avut vreo 10 întâlniri la nivel tehnic la Comisia Europeană.
Nivelul tehnic din partea Ministerului este compus din Raed Arafat şi
consilierul Victor Mora, care au fost la Bruxelles la Direcţia Politică
Regională şi la Directoratul pentru Sănătate. De la „nu se poate, nu ne
interesează, voi vreţi să vă faceţi infrastructura sanitară pe bani europeni“
s-a ajuns acum la „s-ar putea să aveţi dreptate“. Sigur, n-au înţeles un lucru
esenţial: că noi nu vrem să facem suplimentare de infrastructură sanitară. Noi
vrem fie să înlocuim ce avem deja, fie să facem ce nu avem deloc. Avem două
spitale de urgenţă judeţene la Iaşi şi la Cluj. Ele funcţionează în clădiri de
100 de ani, în multipavilioane. Există şi spitale constituite din câte
patruzeci de clădiri. Cum să faci transfer interclinic? Că îţi moare pacientul
până îl duci dintr-o parte în alta. Şi când au înţeles asta, s-a spus hai să
discutăm. Drept care, la nivelul guvernului s-a luat decizia ca toate discuţiile
cu Comisia Europeană pe fonduri europene să se poarte printr-un singur minister,
al Fondurilor Europene. Noi i-am transmis domnului ministru Eugen Teodorovici
absolut toate solicitările noastre, care se ridică, o să vă sperie puţin, la
vreo 7 miliarde de euro. Vă daţi seama că nu poate să dea România, numai sănătăţii,
7 miliarde de euro. Dar dacă luăm,
probabil, 2 miliarde de euro, putem să facem bec cele cinci spitale
regionale de urgenţă şi să le punem la cel mai înalt nivel. Putem să reabilităm
vreo 10 spitale judeţene de urgenţă şi putem să asigurăm cu echipament la cel
mai înalt nivel alte spitale.
Viaţa
medicală: Şi dacă această negociere nu e pozitivă, care este alternativa?
Eugen
Nicolăescu: O altă alternativă este parteneriatul public–privat. Sunt destul de
multe firme interesate, doar că ele ne mai cer nişte condiţii suplimentare. Nu
pot să vi le spun astăzi pentru că suntem în faza de negocieri. Ne cer nişte
condiţii suplimentare care includ chiar modificări legislative. Dacă nu vom reuşi
să accesăm fonduri europene, probabil va trebui să găsim această variantă ca
fiind acceptabilă.
Despre
discrepanţele din PNESSP
Viaţa
medicală: Aţi anunţat de curând rezultatele Programului Naţional pentru
Evaluarea Stării de Sănătate a Populaţiei (PNESSP). Datele pe care le-aţi anunţat
în 10 mai 2013 sunt oarecum în contradicţie cu alte date pe care tot
dumneavoastră le-aţi anunţat în 2008.
Eugen
Nicolăescu: Acelea erau date intermediare, nu rezultate finale.
Viaţa
medicală: În acel comunicat de presă din 2008, la un an de desfăşurare a
programului, vorbeaţi despre 11.104.000 de cetăţeni care au participat la pnesSP. Între timp numărul lor a scăzut.
Eugen
Nicolăescu: A scăzut pentru că noi am luat numai datele validate. Atunci erau
date intermediare, care nu se validau la vremea respectivă,
ci numai la sfârşitul
programului. Când programul s-a terminat, am luat numai ce s-a validat. Am scos
datele care erau de două ori raportate, pentru că unii medici au raportat de
două ori. Nu au luat banii de două ori pentru că nu aveau cum, banii se luau pe
talon. Dar ei, când introduceau în calculator, puteau să greşească. Şi atunci
noi am făcut din nou toată verificarea şi validarea aici a dus.
Viaţa
medicală: O altă întrebare este legată de cei 14% – numărul este foarte mare –
de persoane neasigurate. Cine sunt aceste persoane? Daţi şi o structură a
populaţiei: spuneţi că 39% sunt pensionari asiguraţi, 38% sunt salariaţi
asiguraţi, apoi avem casnice, majoritatea asigurate, care ies din discuţie,
apoi elevi, studenţii 3% sunt asiguraţi, agricultori, liber profesionişti, şomeri.
Practic, nu prea iese socoteala.
Eugen
Nicolăescu: Dumneavoastră trebuie să ştiţi că această statistică este
rezultatul unor date introduse în calculator. Pe bifarea datelor dintre ce am
cules în Program şi asiguraţii înregistraţi la Casă pe CNP-uri, aşa au ieşit.
Ce nu recunoaşte CNAS-ul din punctul de vedere al asiguratului, automat l-am
scos şi l-am dus la neasiguraţi. Dacă nu figurează la CNAS ca asigurat, pentru
mine asiguratul mi-l dă Casa. Dacă el e validat în Casă, atunci e în regulă.
Viaţa
medicală: Aţi anunţat şi că 20% din cei care s-au prezentat au fost diagnosticaţi
chiar cu boli în Program. Aceştia au intrat într-o evidenţă a medicilor de
familie? Pentru că datele de la sfârşitul anului 2008 arată o creştere faţă de
2007 cu 20%, ceea ce înseamnă două milioane de oameni.
Eugen
Nicolăescu: Faceţi o confuzie de abordare şi datoria mea este să vă clarific.
Aceşti 20% i-am găsit pe CNP-uri internaţi în spitale în 2011 şi erau raportaţi
în 2008 ca fiind bolnavi. Dacă s-ar fi făcut ceva în 2009, 2010 până în 2011 –
să li se trateze bolile – nu s-ar mai fi internat în 2011. Noi vorbim aici de
internări evitabile şi, pentru că Programul nu a fost dus până la capăt în 2009
(când datele trebuiau să fie centralizate), atunci aceşti oameni au ajuns în
această situaţie.
Viaţa
medicală: Practic, diagnosticul a ajuns la medicul de familie chiar dacă n-a
fost pus de medicul de familie.
Eugen
Nicolăescu: Medicul de familie făcea atunci toată abordarea în program, n-o făcea
separat în programul lui personal de cabinet. Medicul de familie nu a avut voie
să intre în lista aceea pentru că listele acelea au fost închise, în clipa în
care s-a terminat Programul. Au fost chei de verificare, pentru că şi nouă ne-a
fost teamă dacă folosesc datele altfel. După ce ni s-au raportat, noi le-am pus
într-o bază de date cu foarte multe parole, astfel încât să avem garanţia că
nimeni nu se duce la acele date. Ei ar fi trebuit, dacă le-ar fi depistat, să-l
aducă şi în fişa personală curentă. Nu ştiu câţi au făcut asta! E o temă de
discuţie.
O lege
separată pentru prevenţie
Viaţa
medicală: Aţi acuzat conducerea ulterioară a Ministerului Sănătăţii că nu a
continuat acest Program şi, vreme de patru ani, rezultatele lui nu au fost
stabilite şi, ulterior, exploatate. Cine răspunde penal pentru acest blocaj
grav?
Eugen
Nicolăescu: Nu răspunde nimeni penal
pentru că nici legea, nici Hotărârea de Guvern şi niciun ministru nu a avut
sancţiuni.
Viaţa
medicală: Nu sesizaţi organele de control?
Eugen
Nicolăescu: E o chestiune foarte delicată. E foarte greu să dovedeşti la
fiecare în parte, la atâtea milioane de oameni, ce s-a întâmplat. Din păcate,
banii care s-au alocat ulterior pe Programe Naţionale puteau să fie mai bine
alocaţi dacă se utilizau rezultatele acestui program.
Viaţa
medicală: Spuneţi că vreţi să continuaţi într-o formă sau alta acest Program.
Care sunt măsurile de siguranţă pe care le luaţi ca, după ce nu veţi mai fi
ministru, să nu se întâmple acelaşi lucru?
Eugen
Nicolăescu: Am spus-o şi o repet: încercăm să facem o lege separată a prevenţiei
sau un capitol în actuala lege a sănătăţii pe prevenţie, pe care să o aprobăm în
condiţii de lege organică şi pe care să o respecte toţi cei care urmează.
Viaţa
medicală: Haideţi să mai lămurim câteva discrepanţe dintre datele comunicate la
un an de la derularea Progamului şi acum, în 2013. În 2008 aţi găsit un risc de
diabet de 30%, în 2013 de 12%. Riscul de boli cardiovasculare a fost în 2008 de
7%, în 2013 de 40%. Diferenţele sunt foarte mari. Ce s-a schimbat? Algoritmul?
Eugen
Nicolăescu: Nu. Pur şi simplu s-a făcut o altă evaluare a modului de raportare,
a modului de codificare. În plus, dumneavoastră vorbiţi despre un an în care a
participat foarte puţină populaţie. Grosul populaţiei a venit în ultimele 6
luni. De fapt în ultimul an. Atunci s-a recuperat aproape toată lumea, căci în
primele 6 luni oamenii n-au ştiut. Îmi amintesc că, şi voi verifica, în primele
6 luni a venit cam 15% din populaţie, iar în ultimele 12 luni a venit diferenţa
până la 60%. Adică încă 45%. Vă daţi seama ce influenţe mari sunt aici. Dar pe
mine mă interesează faptul că oamenii aceştia au fost la medic. Asta e cel mai
important.
Viaţa
medicală: Interesant este şi acel raport, pe care s-au bazat datele prezentate
de ministrul sănătăţii de atunci, Ion Bazac.
Eugen
Nicolăescu: N-am auzit de el şi nici nu l-am văzut. L-am rugat pe domnul
secretar de stat Adrian Pană să-i facă o adresă oficială domnului Molnar Geza şi
să-i ceară oficial acest raport. Dacă a furat raportul acasă şi dacă nu îl pune
la dispoziţie, îl dau în judecată. Dacă nu, să ne spună unde îl găsim. Toţi
trebuie să răspundă într-o ţară normală.
Viaţa
medicală: În 2008 erau în evidenţă la medicul de familie aproape două milioane
de cazuri cu hipertensiune. PNESSP a arătat că avem hipertensiune cât cuprinde,
40% sau 32% risc. De câte astfel de date mai avem nevoie până ce vom începe să
luăm măsuri de prevenire a hipertensiunii?
Eugen
Nicolăescu: Vedeţi, pot şi eu să vă întreb retoric: pe cine aţi întrebat în
2009 ce a făcut? Dar în 2010 sau în 2011? Nu am văzut să întrebaţi în niciun
ziar, că am citit fiecare număr: ce faceţi fraţilor acolo? Sigur, pot să vă răspund.Gândim acum un program exact pentru
prevenţia hipertensiunii, o mare problemă pentru România.
„Voi fi mai prudent“
Viaţa
medicală: Aţi numit pe lângă ministrul Sănătăţii un Consiliu Onorific cu rol
consultativ şi de pregătire a celor mai importante decizii din sănătate.
Dintre cei 13 membri, 11 sunt din Bucureşti. Să înţelegem că cei din centrele
universitare din provincie nu sunt suficient de competenţi?
Eugen
Nicolăescu: Nu. Pur şi simplu m-am orientat la unii cu care am mai lucrat şi
care mi-au dat sfaturi foarte pertinente în decursul vechiului mandat. Am
considerat că e bine să ai alături oameni foarte competenţi, recunoscuţi şi cu
care poţi să ai foarte uşor un dialog. Este important să te înţelegi uşor cu
omul, nu să stai să-i explici trei zile până când ajungi la o înţelegere.
N-avem timp. Din păcate, lucrăm contracronometru.
Viaţa
medicală: Cu rezidenţiatul ce planuri aveţi pentru anul acesta? Se tot vorbeşte
de schimbarea rezidenţiatului.
Eugen
Nicolăescu: Atributul esenţial în acest domeniu îl are domnul Raed Arafat care
mi-a promis că în foarte scurt timp va veni cu un proiect de schimbare. Îl aştept.
Viaţa
medicală: Până la urmă s-a decis cine va distribui cardul electronic de sănătate?
Eugen
Nicolăescu: Încă nu. Distribuitor ar trebuie să fie Casa. Vom avea cu acest
card foarte multe date bune. Dar trebuie să mai umblăm la acurateţea informaţiilor.
Din păcate, datele transmise şi de Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi de
unele spitale şi medici nu sunt foarte curate.
Viaţa
medicală: Am remarcat pe site-ul Ministerului Sănătăţii o abundenţă de replici
la diverse articole din presă şi emisiuni TV. Există o campanie mediatică împotriva
dv.?
Eugen
Nicolăescu: Da.
Viaţa
medicală: De ce?
Eugen
Nicolăescu: Le e frică de faptul că
vreau să schimb sistemul care funcţionează bine pentru cei care fură. Cei
care fură plătesc!
Viaţa
medicală: Ştiţi precis cine fură?
Eugen
Nicolăescu: Da. Mulţi.
Viaţa medicală: Şi de ce nu-i pedepsiţi?
Eugen Nicolăescu: Încercăm, dar noi trebuie să
facem acum proceduri şi legislaţie ca să-i împiedicăm să mai fure. Uneori sunt
atât de subtile metodele încât ne-ar trebui câţiva ani ca să ajungem la făptuitor.
Iar Ministerul Sănătăţii nu este organ de anchetă. Sigur, eu am mai sesizat
diverse organe ale statului, căci aşa e firesc. Dar nu e treaba mea să fac
anchetă.
Viaţa medicală: Din ce zonă provin cei care
fură?
Eugen Nicolăescu: Nu mă puneţi să... Un
cititor al domnului Mixich îmi făcea o recomandare: să fiu mai prudent. Voi fi
mai prudent.
