Deși știința ne-a tot spus că e o idee
proastă, mulți dintre noi sfârșim prin a lucra mai mult de 50 de ore pe
săptămână, pentru că avem impresia că așa vom duce la capăt mai multe sarcini
și vom culege roadele mai târziu. Potrivit unui studiu amplu, realizat pe
600.000 de oameni și publicat luna trecută în Lancet, cei care trec de
55 de ore de muncă pe săptămână au un risc cu 33% mai mare să facă un AVC decât
cei care se opresc la un ritm de 35–40 de ore. În acest context, suedezii s-au
decis să treacă la ziua de lucru de șase ore, iar mai multe afaceri din țară au
făcut deja această schimbare, fie ca experiment, fie ca politică de management
pe termen lung.
Un azil pentru bătrâni a inițiat un
experiment care se va întinde pe durata unui an, în cadrul căruia vor compara
costurile și beneficiile unei zile de lucru mai scurte. „Ziua de lucru de opt
ore nu este așa de eficientă cum ne place să credem. Să rămâi concentrat pe o
sarcină specifică timp de opt ore e o provocare imensă. Ca să îi facem față,
aducem în mix și alte activități, și mai multe pauze – pentru a face ziua de
muncă ceva mai suportabilă. În același timp ne vine din ce în ce mai greu să
gestionăm viețile private în afara serviciului“, spune Linus Feldt, președinte
executiv al dezvoltatorului suedez Filimundus. Compania pe care o conduce a
trecut încă de anul trecut la ziua de lucru de șase ore, iar Feldt spune că
angajații lui nu au regretat nicio secundă schimbarea. „Cu toții vrem să
petrecem mai mult timp cu familiile noastre, să învățăm lucruri noi, să facem
mai mult sport. Am vrut să văd dacă există o cale pentru a combina optim aceste
lucruri“, a explicat el.
Pentru a implementa reducerea semnificativă
a programului, Feldt le-a cerut angajaților să stea departe de social media
și de alte distracții cât sunt la birou, iar în prezent durata ședințelor este
menținută la strictul necesar. „Acum le vine mai ușor să se concentreze mai
intens la sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească, dar au și rezistența
fizică și psihică pentru a reuși asta și le rămâne energie și când pleacă de la
birou“, a explicat Feldt pentru Fast Company.
Mai puține ore petrecute la birou nu înseamnă productivitate scăzută, ci angajați mai fericiți și mai sănătoși
Raționamentul din spatele acestei mișcări
este că, mulțumită condensării zilei de muncă, angajații vor fi mai motivați și
vor avea suficientă energie să facă mai multe într-o perioadă mai scurtă de
timp. Feldt spune că până acum productivitatea a rămas la fel și, în plus, sunt
mai puține conflicte între angajați, pentru că oamenii sunt mai fericiți și mai
odihniți. Fără îndoială, Filimundus s-a inspirat din decizia (până de curând
izolată) a mai multor centre de servicii Toyota din Gothenburg, care au făcut
tranziția la șase ore încă de acum treisprezece ani și au raportat o creștere a
nivelului de satisfacție a angajaților și o mai mare ușurință în procesul de
recrutare a noilor angajați. „Cu noul program, oamenii pierd mai puțin timp cu
drumul spre muncă, folosesc mai eficient resursele și avem costuri de capital
mai mici – toată lumea e fericită“, spune managerul Martin Banck pentru The
Guardian, adăugând că profiturile au crescut cu 25%.
Din februarie, un centru de îngrijire a
bătrânilor din Gothenburg implementează ideea cu ziua de lucru de șase ore
pentru asistenții medicali, fără a aduce modificări salariului, și plănuiește
să continue experimentul până în 2016, pentru a vedea în ce măsură costurile
angajării a încă 14 persoane pentru a acoperi orele pierdute sunt justificate
de îmbunătățirile aduse îngrijirii pacienților și moralului angajaților.
Experimentul inspiră și alte instituții din
Suedia, scrie The Guardian: la Spitalul Universitar Sahlgrenska din
Gothenburg, chirurgia ortopedică s-a restrâns tot la șase ore pe zi, iar
modelul a fost replicat și pentru medicii și asistentele de la două
departamente spitalicești din Umeå.
Chiar dacă poveștile despre angajați mai
fericiți și mai energici nu sunt tocmai o bază științifică pentru a declara
ziua de muncă de șase ore ca fiind mai bună decât cea de 8,7 ore (media la
nivelul Statelor Unite), există totuși dovezi că ceea ce facem în prezent nu
funcționează.
Un nou program-pilot va măsura calitatea
aerului în saloanele de manichiură din New York, potrivit The New York Times.
Întrebarea încolțise deja în mințile multor manichiuriste: sunt substanțele
chimice cu care lucrează zi de zi un pericol pentru sănătatea lor? Programul
prezentat marți de biroul avocatului public din New York și susținut de Clinton
Global Initiative este menit să se asigure că nu va fi cazul. Zeci de lămpi de
birou dotate cu senzori pentru monitorizarea calității aerului vor împânzi
saloanele de manichiură din întreg orașul în 2016. Ele vor oferi informații
autorităților din domeniul sanitar, clienților, managerilor acestor afaceri și
angajaților înșiși despre potențialul de nocivitate al nivelurilor chimicalelor
din aer.
Programul este cel mai recent dintr-o serie
de inițiative ale orașului și statului New York pentru a proteja angajații
saloanelor de manichiură de condițiile periculoase de muncă și de potențialul
abuz al angajatorilor. Inițiativele publice au fost lansate după ce o
investigație amplă asupra industriei, realizată de reporterii The New York
Times (începută 2014 și continuată în 2015), examinase gravele probleme de
sănătate care afectează acești muncitori, printre care avorturi spontane,
cancere și boli respiratorii severe. Adesea manichiuristele manevrează direct
(cu mâinile lor) soluții și solvenți și respiră ore întregi vaporii toxici care
provin de la acestea. Cercetările științifice au făcut legătura între
substanțele chimice folosite în produsele pentru înfrumusețarea unghiilor și
afecțiuni medicale serioase. Dar prea puțin este știut cu certitudine despre
gradul de pericol la care sunt expuse în practică angajatele acestor saloane.
Un indicator colorat luminos plasat pe lămpile din saloane semnalează prezența traidei toxice
Eforturile de a limita expunerea chimică din
saloane au fost periclitate de standarde depășite, spun cei care fac advocacy
în sănătate, dar și unii dintre reprezentanții autorităților de reglementare.
Programul-pilot vrea și să stimuleze patronii saloanelor să aducă îmbunătățiri
ventilației din spațiile de lucru. Cipurile cu senzori, cu care vor fi dotate
lămpile, vor semnala prezența „triadei toxice“ asociată cu o multitudine de
afecțiuni medicale: toluen, dibutil ftalat și formaldehidă. Un indicator
luminos colorat va arăta cât de slabă este calitatea aerului din încăperea
respectivă. Informația va fi disponibilă și de la distanță, pentru
administrația din sănătate, prin intermediul unei platforme online, și pentru
managerii de saloane, prin intermediul unei aplicații pentru smartphone.
Totuși, oamenii de știință și „avocații“ pentru politici de sănătate spun că
transparența privind calitatea aerului nu poate atinge un nivel prea mare
într-o industrie din care autoritățile au încercat, fără (prea mult) succes, să
elimine cu totul substanțele chimice cu potențial toxic.
Toată lumea cu HIV ar trebui să primească medicație
antiretrovirală în cel mai scurt timp de la diagnosticare, ceea ce ar însemna
că 37 de milioane de oameni din întreaga lume ar trebui să fie sub tratament, a
anunțat Organizația Mondială a Sănătății. Studii clinice încheiate recent au
confirmat că folosirea timpurie a medicamentului prelungește viețile
persoanelor seropozitiveși scade
substanțial riscul transmiterii bolii partenerilor, adaugă declarația OMS,
menită să stabilească noile obiective pentru cele 194 de state membre. Vechile
ghiduri OMS limitau folosirea tratamentului antiretroviral la pacienții al
căror număr de celule imune scăzuse sub un anumit prag, astfel că 28 de
milioane erau eligibili pentru tratamentul antiretroviral. OMS mai recomandă
acum și ca toate persoanele cu risc substanțial de a contracta virusul HIV, nu
doar bărbații care fac sex cu bărbați, să primească terapie antiretrovirală
preventivă. Noile ghiduri sunt o componentă centrală a programului agenției ONU
de a stopa epidemia de SIDA până în 2030. Potrivit estimărilor realizate de
UNAIDS (agenția ONU specializată în combaterea SIDA), extinderea tratamentului
antiretroviral la toți pacienții seropozitivi și a tratamentului preventiv ar
putea ajuta la evitarea a 21 de milioane de decese legate de SIDA, la nivel
global, până în 2030.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe
site-ul viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei
dumneavoastră.
Da, sunt de acordAflaţi mai multe
