Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Ziua de muncă de șase ore

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU vineri, 9 octombrie 2015
     Deși știința ne-a tot spus că e o idee proastă, mulți dintre noi sfârșim prin a lucra mai mult de 50 de ore pe săptămână, pentru că avem impresia că așa vom duce la capăt mai multe sarcini și vom culege roadele mai târziu. Potrivit unui studiu amplu, realizat pe 600.000 de oameni și publicat luna trecută în Lancet, cei care trec de 55 de ore de muncă pe săptămână au un risc cu 33% mai mare să facă un AVC decât cei care se opresc la un ritm de 35–40 de ore. În acest context, suedezii s-au decis să treacă la ziua de lucru de șase ore, iar mai multe afaceri din țară au făcut deja această schimbare, fie ca experiment, fie ca politică de management pe termen lung.
     Un azil pentru bătrâni a inițiat un experiment care se va întinde pe durata unui an, în cadrul căruia vor compara costurile și beneficiile unei zile de lucru mai scurte. „Ziua de lucru de opt ore nu este așa de eficientă cum ne place să credem. Să rămâi concentrat pe o sarcină specifică timp de opt ore e o provocare imensă. Ca să îi facem față, aducem în mix și alte activități, și mai multe pauze – pentru a face ziua de muncă ceva mai suportabilă. În același timp ne vine din ce în ce mai greu să gestionăm viețile private în afara serviciului“, spune Linus Feldt, președinte executiv al dezvoltatorului suedez Filimundus. Compania pe care o conduce a trecut încă de anul trecut la ziua de lucru de șase ore, iar Feldt spune că angajații lui nu au regretat nicio secundă schimbarea. „Cu toții vrem să petrecem mai mult timp cu familiile noastre, să învățăm lucruri noi, să facem mai mult sport. Am vrut să văd dacă există o cale pentru a combina optim aceste lucruri“, a explicat el.
     Pentru a implementa reducerea semnificativă a programului, Feldt le-a cerut angajaților să stea departe de social media și de alte distracții cât sunt la birou, iar în prezent durata ședințelor este menținută la strictul necesar. „Acum le vine mai ușor să se concentreze mai intens la sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească, dar au și rezistența fizică și psihică pentru a reuși asta și le rămâne energie și când pleacă de la birou“, a explicat Feldt pentru Fast Company.
Mai puține ore petrecute la birou nu înseamnă productivitate scăzută, ci angajați mai fericiți și mai sănătoși
 
     Raționamentul din spatele acestei mișcări este că, mulțumită condensării zilei de muncă, angajații vor fi mai motivați și vor avea suficientă energie să facă mai multe într-o perioadă mai scurtă de timp. Feldt spune că până acum productivitatea a rămas la fel și, în plus, sunt mai puține conflicte între angajați, pentru că oamenii sunt mai fericiți și mai odihniți. Fără îndoială, Filimundus s-a inspirat din decizia (până de curând izolată) a mai multor centre de servicii Toyota din Gothenburg, care au făcut tranziția la șase ore încă de acum treisprezece ani și au raportat o creștere a nivelului de satisfacție a angajaților și o mai mare ușurință în procesul de recrutare a noilor angajați. „Cu noul program, oamenii pierd mai puțin timp cu drumul spre muncă, folosesc mai eficient resursele și avem costuri de capital mai mici – toată lumea e fericită“, spune managerul Martin Banck pentru The Guardian, adăugând că profiturile au crescut cu 25%.
     Din februarie, un centru de îngrijire a bătrânilor din Gothenburg implementează ideea cu ziua de lucru de șase ore pentru asistenții medicali, fără a aduce modificări salariului, și plănuiește să continue experimentul până în 2016, pentru a vedea în ce măsură costurile angajării a încă 14 persoane pentru a acoperi orele pierdute sunt justificate de îmbunătățirile aduse îngrijirii pacienților și moralului angajaților.
     Experimentul inspiră și alte instituții din Suedia, scrie The Guardian: la Spitalul Universitar Sahlgrenska din Gothenburg, chirurgia ortopedică s-a restrâns tot la șase ore pe zi, iar modelul a fost replicat și pentru medicii și asistentele de la două departamente spitalicești din Umeå.
     Chiar dacă poveștile despre angajați mai fericiți și mai energici nu sunt tocmai o bază științifică pentru a declara ziua de muncă de șase ore ca fiind mai bună decât cea de 8,7 ore (media la nivelul Statelor Unite), există totuși dovezi că ceea ce facem în prezent nu funcționează.
 
     Un nou program-pilot va măsura calitatea aerului în saloanele de manichiură din New York, potrivit The New York Times. Întrebarea încolțise deja în mințile multor manichiuriste: sunt substanțele chimice cu care lucrează zi de zi un pericol pentru sănătatea lor? Programul prezentat marți de biroul avocatului public din New York și susținut de Clinton Global Initiative este menit să se asigure că nu va fi cazul. Zeci de lămpi de birou dotate cu senzori pentru monitorizarea calității aerului vor împânzi saloanele de manichiură din întreg orașul în 2016. Ele vor oferi informații autorităților din domeniul sanitar, clienților, managerilor acestor afaceri și angajaților înșiși despre potențialul de nocivitate al nivelurilor chimicalelor din aer.
     Programul este cel mai recent dintr-o serie de inițiative ale orașului și statului New York pentru a proteja angajații saloanelor de manichiură de condițiile periculoase de muncă și de potențialul abuz al angajatorilor. Inițiativele publice au fost lansate după ce o investigație amplă asupra industriei, realizată de reporterii The New York Times (începută 2014 și continuată în 2015), examinase gravele probleme de sănătate care afectează acești muncitori, printre care avorturi spontane, cancere și boli respiratorii severe. Adesea manichiuristele manevrează direct (cu mâinile lor) soluții și solvenți și respiră ore întregi vaporii toxici care provin de la acestea. Cercetările științifice au făcut legătura între substanțele chimice folosite în produsele pentru înfrumusețarea unghiilor și afecțiuni medicale serioase. Dar prea puțin este știut cu certitudine despre gradul de pericol la care sunt expuse în practică angajatele acestor saloane.
Un indicator colorat luminos plasat pe lămpile din saloane semnalează prezența traidei toxice
 
     Eforturile de a limita expunerea chimică din saloane au fost periclitate de standarde depășite, spun cei care fac advocacy în sănătate, dar și unii dintre reprezentanții autorităților de reglementare. Programul-pilot vrea și să stimuleze patronii saloanelor să aducă îmbunătățiri ventilației din spațiile de lucru. Cipurile cu senzori, cu care vor fi dotate lămpile, vor semnala prezența „triadei toxice“ asociată cu o multitudine de afecțiuni medicale: toluen, dibutil ftalat și formaldehidă. Un indicator luminos colorat va arăta cât de slabă este calitatea aerului din încăperea respectivă. Informația va fi disponibilă și de la distanță, pentru administrația din sănătate, prin intermediul unei platforme online, și pentru managerii de saloane, prin intermediul unei aplicații pentru smartphone. Totuși, oamenii de știință și „avocații“ pentru politici de sănătate spun că transparența privind calitatea aerului nu poate atinge un nivel prea mare într-o industrie din care autoritățile au încercat, fără (prea mult) succes, să elimine cu totul substanțele chimice cu potențial toxic.

 

     Toată lumea cu HIV ar trebui să primească medicație antiretrovirală în cel mai scurt timp de la diagnosticare, ceea ce ar însemna că 37 de milioane de oameni din întreaga lume ar trebui să fie sub tratament, a anunțat Organizația Mondială a Sănătății. Studii clinice încheiate recent au confirmat că folosirea timpurie a medicamentului prelungește viețile persoanelor seropozitive  și scade substanțial riscul transmiterii bolii partenerilor, adaugă declarația OMS, menită să stabilească noile obiective pentru cele 194 de state membre. Vechile ghiduri OMS limitau folosirea tratamentului antiretroviral la pacienții al căror număr de celule imune scăzuse sub un anumit prag, astfel că 28 de milioane erau eligibili pentru tratamentul antiretroviral. OMS mai recomandă acum și ca toate persoanele cu risc substanțial de a contracta virusul HIV, nu doar bărbații care fac sex cu bărbați, să primească terapie antiretrovirală preventivă. Noile ghiduri sunt o componentă centrală a programului agenției ONU de a stopa epidemia de SIDA până în 2030. Potrivit estimărilor realizate de UNAIDS (agenția ONU specializată în combaterea SIDA), extinderea tratamentului antiretroviral la toți pacienții seropozitivi și a tratamentului preventiv ar putea ajuta la evitarea a 21 de milioane de decese legate de SIDA, la nivel global, până în 2030.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.