Anual, în 29 octombrie este marcată Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral sau Ziua Mondială AVC, prilej cu care în numeroase țări sunt organizate evenimente pentru a crește gradul de conștientizare asupra AVC și asupra prevenției acestuia. 

Asociația Americană de AVC (American Stroke Association) subliniază importanța de a face mici modificări în viața noastră pentru a îmbunătăți funcționarea creierului și pentru a preveni accidentul vascular cerebral.

„AVC nu discriminează. Un AVC poate să afecteze pe oricine, la orice vârstă. Aproximativ unul din patru oameni din întreaga lume va face un AVC cât timp va trăi. Pentru a preveni AVC, este vial să vă înțelegeți factorii de risc”, se arată pe site-ul American Stroke Association.

Totodată, asociația pune la dispoziție profesioniștilor din domeniul medical un infografic cu o listă de întrebări pentru pacient, special conceput pentru a preveni un al doilea AVC. 

Cum prevenim și cum tratăm un AVC

Cel mai recent webinar din seria Neuroaxis Talks, intitulat „Accidentul vascular cerebral (AVC) – Cum îl prevenim și cum îl tratăm”, a punctat câteva dintre cele mai importante aspecte legate de prevenția, diagnosticarea și tratamentul atacului cerebral.

A doua cauză de mortalitate în România este AVC. Țara noastră ocupă locul 3 în topul țărilor cu cele mai multe cazuri de AVC la nivel mondial iar estimările specialiștilor arată că incidența nu va scădea în următoarea perioadă. Mai mult decât atât, datele arată că 80-90% dintre aceștia ar putea fi salvați prin prevenție, se arată într-un comunicat de presă remis redacției.

„Pe medicul neurolog îl alertează în primul rând bruschețea cu care apar simptomele neurologice. Apoi mai sunt și alte semne specifice pe care le caută un medic neurolog și care țin, în principal, de localizarea unei anumite zone din creier care a fost afectată – o zonă de focar. Pentru restul oamenilor, cea mai eficientă metodă de recunoaștere a unui AVC este scala FAST. FAST este un acronim: F vine de la față, de la pareză facială, A de la arm (en. pentru braț), slăbiciune a mâinii, S de la speech (en. pentru vorbit), afectarea vorbirii și T de la timp, un element esențial în tratarea AVC-ului. O altă scală este BE FAST care completeaza FAST cu B de la balance (en. pentru echilibru), tulburări de echilibru și E de la eye (en. pentru ochi), tulburări de vedere. Toate aceste simptome trebuie să aibă un debut acut și cel mai important este să nu lăsați acest moment să treacă de la sine, ci să mergeți imediat la camera de gardă”, a declarat dr. Dan Buzoianu, medic neurolog Neuroaxis.

Imediat ce este identificat accidentul vascular cerebral și pacientul ajunge în urgență, urmează diagnosticarea. Aceasta se face de către medicul neurolog urmând o serie de pași – examinarea pacientului, imagistica de urgență (Computer Tomograf) pentru a face diferența între AVC ischemic și AVC hemoragic și începerea tratamentului.

Acesta poate fi de două feluri – farmacologic, cu medicamente care încearcă să spargă cheagul de sânge (în cazul AVC-ului Ischemic) sau mecanic, printr-o intervenție cu catetere direct pe vasul afectat în încercarea de a aspira cheagul din creier și, astfel, de a restabili fluxul de sânge cerebral și a recupera cât mai mult din funcția pierdută.

Foarte important este să reținem că oricare dintre aceste două intervenții se poate face numai în primele 4-5 ore de la producerea accidentului vascular cerebral.

„Înainte de tratament, trebuie să știm însă că aproape 90% dintre AVC-uri pot fi evitate doar făcând prevenție, conform studiilor. Asta înseamnă evitarea factorilor de risc. Discutăm aici de obezitate, colesterol ridicat, tensiune arterială mare, fumat, consumul de alcool, sedentarism, diabet netratat. Ceea ce ne protejează inima, ne protejează și creierul în egală măsură. Lumea vine și spune «dați-mi și mie o pastilă ca să nu mai fac accident vascular cerebral» când, de fapt, totul e ca un bulgăre de zăpadă care se mărește în timp prin factorii de risc netratați. Ajungem la vase de sânge care își pierd elasticitatea, la o inimă expusă unei presiuni foarte mari și la tot felul de alte modificări care facilitează formarea unui cheag de sânge”, a explicat dr. Mihai Radu Ionescu, medic neurolog Neuroaxis.