Departe de ţară, încerc să aflu cât mai multe despre
medicii şi medicina din România, citind zilnic, pe internet, ziare şi bloguri.
Dintre toate ştirile, aproape nimic nu mă bucură mai mult decât recunoaşterea
internaţională a valorii medicilor din România. Pe plan ştiinţific, măsura valorii
unui studiu publicat este frecvenţa citării lui în publicaţiile altora, iar numărul
de citaţii este uşor de obţinut prin Google Scholar. În clasamentul citaţiilor
studiilor publicate de medici din România, locul întâi este ocupat, de un număr
de ani, de Adrian Covic, profesor de Medicină internă (Nefrologie) la Iaşi. Din
Medline se poate afla că Adrian Covic a publicat 155 de articole, iar din Google
Scholar că 30 dintre acestea, publicate între 1996 şi 2006, au fost citate
de cel puţin 20 de ori. Unul dintre articole a fost citat de 100 de ori, o cifră
care-l situează într-o categorie de excepţie. Nu-l cunosc pe Adrian Covic şi nu
cunosc Iaşiul, dar potrivit unor păreri exprimate pe internet, realizările remarcabile
ale profesorului Covic ar reprezenta un exemplu de nepotism, pentru că mama
dsale este o personalitate în medicina ieşeană. În lumina acestor insinuări, mi
s-au părut interesante articolele din ultimul număr al NEW ENGLAND JOURNAL
OF MEDICINE (vol. 360, nr. 14 din 2 aprilie, 2009) în care Susan Okie ni-i
prezintă pe cei doi medici numiţi de preşedintele Obama la conducerea Food
and Drug Administration (FDA), instituţia federală care determină soarta
tuturor produselor farmaceutice şi alimentare în Statele Unite ale Americii.
FDA a avut, numai în timpul ultimului mandat al lui
George W. Bush, un număr de insuccese majore: neglijarea riscurilor asociate cu
unele medicamente antiinflamatorii, antidiabetice şi psihotrope; probleme
legate de importul de heparină din China; întârzierea, din motive politice şi
religioase, a lărgirii accesului la medicamente pentru contracepţia de urgenţă;
o serie de contaminări bacteriene ale unor alimente de larg consum. Oferindu-şi
demisia conducătorului instituţiei, oncologul Andrew von Eschenbach şi-a
motivat lipsa de performanţă spunând despre problemele de la FDA: „Suntem întotdeauna
şocaţi şi surprinşi când aflăm că avem cancer, dar de fapt leziunea există cu mult
timp înainte de a fi descoperită“. Cu asemenea scuze, e clară nevoia de schimbare
atât în ce priveşte atitudinea, cât şi structura personalului, iar preşedintele
Obama a luat deja măsuri, numind-o pe Margaret Hamburg în locul lui von Eschenbach.
Adjunctul lui Hamburg va fi Joshua Sharfstein.
Margaret Hamburg s-a făcut remarcată în urmă cu 15 ani, când
a condus sistemul de asistenţă medicală în New York. Printre realizările ei din
acea perioadă se numără programul de aprovizionare gratuită a persoanelor
dependente de heroină cu seringi sterile de unică folosinţă, o inovaţie care a avut
o contribuţie decisivă la scăderea numărului de cazuri de SIDA şi hepatită C.
Dsa a fost şi autoarea programului de combaterea infecţiilor tuberculoase
rezistente la multiple antibiotice, prin intensificarea depistării lor nu numai
în spitale, dar şi în închisori şi adăposturi pentru persoane fără locuinţă.
Autoarea articolului ţine să ne spună că părinţii Margaretei Hamburg sunt medici
psihiatri cu notorietate naţională: David Hamburg a fost preşedinte la Institute
of Medicine (Secţia de Ştiinţe medicale din National Academy of Sciences)
şi la Carnegie Corporation, iar Beatrix Hamburg este prima femeie
afro-americană care a absolvit Yale University School of Medicine, după
care a avut o strălucită carieră academică şi administrativă la Stanford şi la William
T. Grant Foundation.
Numărul 2 la FDA va fi Joshua Sharfstein, un pediatru în
vârstă de 39 de ani. După ce a absolvit Harvard Medical School, dr.
Sharfstein şi-a făcut specializarea la Boston Children’s, unde s-a făcut
remarcat prin două proiecte. Primul a fost să se interzică legăturile
financiare dintre firmele farmaceutice şi activităţile educaţionale ale rezidenţilor;
al doilea să evalueze legătura dintre condiţiile proaste de locuit din unele
cartiere din Boston şi incidenţa şi severitatea bolilor la copii. După rezidenţă,
Joshua Sharfstein a lucrat cinci ani ca expert în House of Representatives în
Washington, iar în prezent este responsabil pentru asistenţa medicală în
Baltimore, Maryland. Articolul menţionează că tatăl lui Josuha Sharfstein este
profesorul Steven Sharfstein, un medic eminent, care a fost, până nu demult, preşedinteleAmerican Psychiatric Association.
Din punct de vedere lingvistic, „nepotismul“ îşi are
originea în practica papală de a numi cardinali dintre nepoţii pontifului, o
categorie care a inclus, uneori, şi fii nelegitimi. Exemplu cel mai cunoscut
este cel în care Calixt III l-a ridicat la rang de cardinal pe Rodrigo Borgia,
viitorul Papa Alexandru VI, iar acesta i-a dat bereta roşie lui Alessandro
Farnese, viitorul Papa Ioan Paul I. Competenţa pentru funcţia de cardinal a
acestor doi nepoţi e greu de stabilit acum. În limbaj modern, nepotism înseamnă
ridicarea în funcţie a cuiva, bazat pe relaţii de rudenie şi nu pe talent sau
abilităţi demonstrate. Faptul că părinţii lor sunt medici cu renume nu trebuie
să schimbe deloc felul în care judecăm valoarea viitorilor conducători ai FDA
sau a profesorului Covic.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.