Academia Română, prin secția de
științe medicale, a organizat vineri, 11 noiembrie, o sesiune
omagială dedicată lui Victor Babeș, cu ocazia împlinirii a 90 de
ani de la stingerea din viață a ilustrului medic și savant român.
Sesiunea omagială a fost deschisă de acad. Victor Voicu,
președintele secției de științe medicale și secretar al
Academiei Române. Acesta a ținut să reamintească celor prezenți
despre realizările științifice ale lui Victor Babeș, menționând
și propunerile acestuia pentru premiul Nobel, pe care, afirmă
academicianul, l-ar fi câștigat probabil, dacă ar fi ales să-și
desfășoare munca într-o țară europeană cu o mai mare
deschidere. Însă patriotismul l-a făcut să accepte propunerea
ministrului învățământului de la acea vreme, D. A. Sturdza, de a
se stabili la București și de a pune bazele cercetării
bacteriologice românești.
Prin
discursurile lor, atât acad. Victor Voicu, cât și acad. Constantin
Ionescu-Târgoviște, care l-a succedat, au adus un omagiu vieții și
activității ilustrului medic și om de știință, deschizător de
drumuri în medicina și biologia românească și universală.
Realizările remarcabile ale medicului, biologului și
anatomopatologului Victor Babeș includ publicarea primului tratat de
bacteriologie din lume, în 1885, alături de A. V. Cornil (Les
bactéries et leur rôle dans l’étiologie, l’anatomie et
l’histologie pathologiques des maladies infectieuses).
Babeș este creatorul școlii românești de morfopatologie și
microbiologie. În 1887, pune bazele Institutului de Patologie și
Bacteriologie din București, primul institut științific din
România, în cadrul căruia, un an mai târziu, înființează
centrul de vaccinare antirabică – al treilea din lume.
Din partea
Institutului Național de Patologie, care poartă din 1925 numele lui
Victor Babeș, în onoarea creatorului său, s-a adresat auditoriului
directorul general al acestuia, prof. dr. Mihail Eugen Hinescu.
Acesta a vorbit despre raportul dintre tradiție, continuitate și
inovație în activitatea instituției de cercetare pe care o
conduce, care păstrează și astăzi direcția dată de
întemeietorul său.
Prof. dr. Petre Iacob Calistru,
directorul Centrului de Diagnostic și Tratament „Victor Babeș”
București, a vorbit despre descoperirea și utilizarea
antibioticelor, de care numele lui Victor Babeș este strâns legat.
Profesorul Calistru a amintit celor prezenți că omul de știință
român a inventat antibiograma cu 55 de ani înaintea englezului N.
G. Heatley, iar acesta a precizat în lucrarea sa că a folosit
„metoda Babeș”.
Prof. dr. Radu
Iftimovici a încheiat ședința comemorativă susținând un
veritabil curs de iatroistorie, în care a dezvăluit audienței
contextul ideologic în care s-a remarcat, nu fără contestații și
dispute, activitatea științifică a lui Victor Babeș. Teoria
microbiană, formulată inițial de Pasteur și teoretizată ulterior
prin lucrarea lui Babeș, „Les
bactéries et leur rôle dans l’étiologie, l’anatomie et
l’histologie pathologiques des maladies infectieuses”
– care demonstrează că bacteriile pot fi factori patogeni – nu
a fost inițial acceptată de colegii săi. Cei mai mulți oameni de
știință ai vremii erau adepți ai teoriei organiciste sau
miasmatice, însă descoperirile ulterioare ale științei și
medicinii au demonstrat veridicitatea teoriei microbiene și a
cercetării savantului român.
În semn de recunoaștere a
deosebitelor sale merite științifice, Victor Babeș a fost ales
membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris. Portretul
său se află la loc de cinste, în galeria pionierilor cercetării
în domeniul maladiilor infecțioase din Institutul „Louis Pasteur”
din Paris.